Lăsatul Secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului. Tradiții și superstiții
Lăsatul Secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului are loc, în fiecare an, la 31 iulie. În următoarele două săptămâni, până la 15 august, când atât ortodocşii, cât şi romano şi greco-catolicii cinstesc Adormirea Maicii Domnului, vom fi în post. Click! îți spune ce tradiții și superstiții există în aceste zile.
În fiecare an, la 31 iulie, are loc Lăsatul secului pentru Postul Adormirii Maicii Domnului, o sărbătoare care marchează ultima zi când se mai poate mânca de dulce, înainte de a începe postul, o perioadă de curăţire trupească şi sufletească.
Ca vechime, postul pe care îl vom parcurge în prima jumătate a lunii lui Gustar (1 – 15 august) este cel mai nou dintre cele patru importante de peste an, iar originea lui trebuie căutată prin secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului a început să cunoască o dezvoltare mai amplă şi când sărbătoarea Adormirii Ei a început a căpăta o mai mare importanță.
Se consideră că pregătirea pentru Sfântă Mărie Mare, cum mai este numită această mare sărbătoare creștină, este mai uşoară decât perioada Patruzecimii, postul acesta fiind însă mai aspru decât acela al Naşterii Domnului şi al Sfinţilor Apostoli.
Astfel, la 6 august (sărbătoarea Schimbării la Faţă), în orice zi ar cădea, se face dezlegare la untdelemn, peşte şi vin.
De asemenea, în timpul acestui post, se citesc în bisericile mănăstireşti, zilnic (alternativ), cele două Paraclise ale Maicii Domnului din Ceaslov.
Principala sărbătoare a Sfintei Maria, din 15 august, se numeşte oficial în biserica romano-catolică „Ridicarea la Ceruri a Fecioarei Maria”, iar în bisericile ortodoxe „Adormirea Maicii Domnului”.
În 15 august, este celebrată şi Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate, de Sfânta Maria, manifestări religioase, artistice şi culturale.
La ţară, se obişnuieşte ca de Sântămaria Mare să fie angajaţi pândarii în vii şi să fie „legat” ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri.
De asemenea, în această zi sfântă, se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie, şi se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune la tămăduirea diverselor boli.
Între cele două sărbători dedicate Sfintei Maria - 15 august (Adormirea Maicii Domnului) şi 8 septembrie (Nașterea Maicii Domnului) - este timpul prielnic semănării grâului.
De la Adormirea Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor.
În unele zone, ziua de 15 august este considerată „a morţilor”, fiind pomeniţi toţi răposaţii cu nume precum Maria, Mariana, Marin, Marian, iar în 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriţi cei vii care poartă asemenea nume.
În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină, struguri, prune şi faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaţilor.
