Nu munciţi în zi de sărbătoare! Vă pasc blesteme
Iulie, cea mai călduroasă lună a anului, şi-a câştigat pe bună dreptate denumirea de “Cuptor”. Arşiţa este acum la putere şi pârjoleşte tot ce întâlneşte în cale. Tradiţia populară vorbeşte despre superstiţii şi blesteme care-i lovesc pe gospodarii ce muncesc în zi de sărbătoare.
Superstiţiile satului românesc vorbesc despre cea de-a şaptea lună a anului ca fiind cea mai periculoasă. Deşi nu apar sărbătoriţi în calendarul creştin ortodox, credinţa populară cinsteşte cu sfinţenie divinităţile lunii iulie.
Acum debutează cele mai importante sărbători, tradiţii şi evenimente folclorice: Sfântul Ilie, pe 20 iulie, dar şi Târgul de Fete pe Muntele Găina. Ţăranii ţin cont şi acum de aceste importante sărbători pentru a nu fi loviţi de necazuri. Cele patru săptămâni din componenţa lunii iulie se numesc: “Săptămâna secerişului”, dedicată muncii la câmp, din zori şi până-n seară, “Săptămâna Panteliilor”, aprigele surori ale lui Ilie, “Săptămâna lui Sântilie” şi “Săptămâna Verii”.
Luna iulie este de departe dominată de triada formată din: Sfântul Ilie, Ilie Pălie şi Foca. Credinţele populare spun că Ana-Foca este aducătoare de arşiţe, care pârjolesc şi usucă recolte, în special, viţa-de-vie. Ca să scape de acest blestem, gospodarul nu trebuie să lucreze în această zi. În 23 iulie - zi în care biserica creştin-ortodoxă îl pomeneşte pe Sfântul Mucenic Foca, despre care se spune că pedepseşte cu foc, arşiţă solară şi grindină pe oamenii care nu-i respectă cum se cuvine ziua de celebrare. Prin unele sate din Moldova se vorbeşte despre faptul că la ziua lui au ars şapte sate. Ilie Pălie, un alt personaj mitic în calendarul popular, este şi el aducător de foc şi arşiţă. Pentru a ţine departe bolile, oamenii trebuie să îi cinstească şi pe Fraţii Cosma şi Damian, iar despre cei care se vor căsători în luna lui “Cuptor” se spune că vor avea ca bogăţie doar sentimentele frumoase care i-au adus împreună.
Sfaturi ca să ţii necazurile departe de tine
Seamănă spanac şi varză, udă straturile cu apă de vale, dacă este secetă, pune sare şi chimen în pâinea pe care o coci, curăţă şura şi podul ca să ai parte de bani, apucă-te de secerat abia atunci când porumbul este săpat a doua oară, pliveşte via când nu este prea cald, altfel strugurii nu mai cresc. ”Dinaintea coşniţelor pune un vas cu apă, ca albinele s-o aibă la îndemână. Aruncă deasupra ei bucăţi de paie, ca să nu se înece. La cărat pune rogojini în car, ca grăunţele scuturate să nu se prăpădească. Acestea ţine-le de sămânţă, că-s cele mai frumoase. Udă curechiul bântuit de omide cu apă cu săpun sau din topilă”, scrie în cartea ”Calendarele poporului român”.
