Orașul din România care e considerat orașul-fantomă. Localnicii au plecat, străzile au rămas goale
Conform celor mai recente date disponibile pentru anul 2024, județul Vaslui are cea mai scăzută valoare a PIB-ului pe cap de locuitor din România, cifră estimată la circa 8.123 € — un nivel care reflectă profund dezechilibrele economice dintre zonele prospere și cele marginalizate ale țării.
Clasat constant pe ultimul loc în analizele pe criteriul PIB per capita, Vaslui este descris ca fiind „de aproape șapte ori mai sărac decât Capitala”, în contrast flagrant cu prosperitatea Bucureștiului.
Comparații cu alte orașe în declin
În peisajul urban românesc, Vaslui nu este un caz izolat. Alte municipii precum Bârlad (județul Vaslui) sau Fălticeni (județul Suceava) se confruntă cu fenomene similare: scădere a populației, lipsă de investiții și economie locală atonă.
În contrast, orașe precum Alba Iulia au reușit o revigorare notabilă, datorită investițiilor în infrastructură și turism, ajungând să atragă tot mai mulți locuitori și activități economice, spre deosebire de alte municipii stagnante din estul României, se menționează pe Reddit.
Profil socio-economic al populației din Vaslui
Pe plan economic, Vasluiul rămâne la coada clasamentelor naționale, iar veniturile locuitorilor reflectă această realitate dură.
Salariul mediu net lunar, de doar 4.199 lei în aprilie 2025 și aproximativ 4.071 lei în februarie 2025, este cu peste 26% mai mic decât media națională.
Diferența devine și mai apăsătoare atunci când este comparată cu marile centre urbane precum București sau Cluj, unde salariile ajung chiar să fie de două ori mai mari. Această prăpastie financiară între regiunile dezvoltate și cele defavorizate alimentează migrația constantă a forței de muncă tinere către zone mai prospere.
Problema se agravează și din cauza unui șomaj ridicat și persistent, care se menține între 9 și 9,5%, în timp ce media națională este de doar 3–3,5%.
Mii de locuitori se află în căutarea unui loc de muncă, dar majoritatea au doar studii gimnaziale sau chiar mai reduse, ceea ce le limitează serios șansele de reangajare. Fără o ofertă variată pe piața muncii și fără programe eficiente de recalificare, multe persoane rămân captive într-un cerc vicios al sărăciei și dependenței de ajutoare sociale.
Lipsa educației, o problemă mare
Nivelul scăzut de educație este un alt factor care frânează dezvoltarea județului. Peste jumătate dintre locuitori au absolvit doar gimnaziul sau mai puțin, iar doar 7,2% dintre vasluieni au studii superioare, cel mai mic procent din întreaga țară.
Lipsa de pregătire și calificare reduce atractivitatea zonei pentru investitori și limitează semnificativ oportunitățile economice pe termen lung.
În absența unor politici publice dedicate educației și formării profesionale, decalajul dintre Vaslui și județele mai dezvoltate riscă să se adâncească și mai mult.
