FotoPalatele care au șocat România după Revoluție! Vilele extravagante din anii ’90 ascundeau povești incredibile
După 1989, România a intrat într-o perioadă în care diferențele sociale au devenit vizibile peste noapte. Pentru mulți oameni care s-au îmbogățit rapid, casele luxoase au devenit simbolul succesului și modul cel mai clar de a-și arăta noul statut. Așa au apărut vilele uriașe, încărcate de ornamente, culori puternice și detalii care nu puteau trece neobservate.
În contrast cu blocurile și locuințele simple din perioada comunistă, noile construcții impresionau prin dimensiuni, turnulețe, coloane, acoperișuri spectaculoase și combinații de stiluri greu de ignorat. Unele au fost admirate, altele criticate și catalogate drept kitsch, însă aproape toate au devenit celebre.
Specialiștii spun că fenomenul a fost legat de dorința noilor îmbogățiți de a-și afișa prosperitatea într-o societate care ieșea din lipsurile comunismului. Casele opulente au devenit astfel o formă de recunoaștere socială.
„Pe de o parte, este vorba despre comportamentul noilor elite: ele au ajuns în această poziție prin accesul la noi locuri de muncă sau funcții profitabile în economie și politică, ceea ce le-a oferit capitalul necesar. Pe de altă parte, în Est a devenit disponibilă o mare varietate de produse de import, împreună cu o mai bună cunoaștere a modei și a tendințelor, ceea ce a făcut posibile proiectele arhitecturale.
Toate acestea erau inaccesibile în timpul vechiului regim. Persoanele înstărite și privilegiate cu greu își puteau afișa public averea. Tocmai acest aspect — afișarea publică a bogăției — îi caracterizează pe noii îmbogățiți din Est, spre deosebire, de pildă, de tradiția burgheză (protestantă), care cere discreție în privința averii și practicarea unei anumite cumpătări, dacă nu chiar a zgârceniei, așa cum se poate observa în orașe calviniste austere ca Geneva.
În cazul lor, cheltuiala ostentativă joacă un rol clar — totul ține de recunoașterea socială a succesului economic și, prin urmare, social, într-un mediu marcat de semne exterioare ale sărăciei și subdezvoltării, mai ales în ceea ce privește infrastructura: utilități, rețeaua rutieră, materialele de construcție și așa mai departe. Într-un asemenea context, noii îmbogățiți cu greu pot rămâne neobservați și ajung inevitabil să ocupe locul pe care îl aveau altădată clasele privilegiate, fără însă a avea cultura acestora și recunoașterea lor istorică”, nota François Ruegg, profesor emerit la Universitatea din Fribourg, în studiul „Noii îmbogățiți în „«palatele» lor: un aspect al transformării urbane în fostele țări socialiste”, potrivit adevărul.ro.
De la palate cu turnulețe la case inspirate din filme
În multe zone din țară au apărut așa-numitele palate ale romilor, clădiri impunătoare ridicate în localități precum Strehaia, Caracal, Sibiu, Huedin sau Hunedoara. Cea mai cunoscută zonă a fost comuna Buzescu din Teleorman, unde au fost construite peste 100 de astfel de palate.
Un exemplu celebru a fost reședința lui Dan Finuțu, care a ridicat un palat inspirat de clădirea Judecătoriei din Caracal. De la coloane și ferestre până la forma acoperișului, totul amintea de instituția originală. Pe fațadă a scris: „Dan Finuțu - 2003”.
Un alt personaj cunoscut al anilor ’90 a fost Ilie Alexandru din Slobozia, un fost boxer supranumit miliardarul inspirat de serialul „Dallas”. Acesta și-a construit un complex care copia celebrul domeniu Southfork și a adăugat chiar și un mic Turn Eiffel în curte.
„Îmi place foarte mult serialul Dallas și îl urmăresc cu plăcere. Ce mi-am zis? Ce, domnule, la noi nu pot exista ferme ca acelea din America? Pot, cum să nu. Dacă sunt bani și o mână de gospodar, totul este posibil. În 1992 am început construcția fermei și, relativ repede, am și terminat-o. Am cheltuit vreo 300 de milioane de lei. Se află în construcție un cazinou cu două niveluri, pentru care am alocat până acum în jur de 800 de milioane de lei. Dar, până se va termina, investiția va depăși un miliard.
Al doilea proiect este o discotecă pe trei niveluri, construită numai din sticlă. Vreau să las ceva în urma mea și vreau să le ofer oamenilor un loc ca-n filme”, afirma acesta, la începutul anilor ’90.
Nu doar averile mari au dat naștere unor construcții neobișnuite. În Gorj, un localnic a ridicat o casă din mii de sticle, iar în Lupeni, o altă locuință a devenit celebră după ce proprietarul a încastrat o mașină în fațada casei.
„Este mai tare decât o cărămidă. Am zidit lăzile cu ciment, așa cum se face și cu cărămizile. Este ca o vilă, pentru că am făcut și o scară care duce la mansardă. Acolo, ziua este răcoare, iar noaptea cald, pentru că este vorba de condens și circulația aerului. Sticlele conferă rezistență, iar lăzile sunt folosite în loc de cofraj“, afirma Vasile Piscureanu, un localnic din comuna Jupânești (județul Gorj).
Fie că au fost privite cu uimire, ironie sau admirație, aceste clădiri au rămas simboluri ale unei perioade în care România se schimba rapid, iar dorința de a impresiona se vedea direct în ziduri.
