Poţi iubi din nou acelaşi partener? Iată părerea psihologilor
Dragostea vine şi pleacă. Este usor să te îndrăgosteşti, mai greu este să iubeşti. Sau altfel spus, oricine poate să se îndrăgostească, însă nu oricine poate să iubească. Îndrăgostirea nu este o alegere constientă şi din acest motiv de cele mai multe ori oamenii afirmă că s-au îndrăgostit de persoane nepotrivite. În schimb, să iubeşti este o alegere pe care o faci în mod conştient. Întrebarea este: se poate reiubi o persoană care te-a făcut să n-o mai iubeşti?
Iată ce spune Daniela Dumitrescu, psiholog şi psihoterapeut
"Cred că este important să vedem cum definim iubirea și să facem distincția între iubire și îndrăgostire. Fluturii în stomac vorbesc mai degrabă despre îndrăgostire și personal, nu am întâlnit re-îndrăgostiri, poate și pentru că îndrăgostirea are o doză de neprevăzut, necunoscut, care se pierde în cazul în care cunoști deja persoana. Zbaterea, care face fluturii să zboare, corespunde perioadei de îndrăgostire în care nu știi dacă și el/ea ar fi, ar simți, s-ar întâmpla cum se întâmplă la tine. Tocmai incertitudinea, îndoiala, neștiutul creează misterul emoției. Prin urmare, cred mai puțin în reîndrăgostiri, dar cred în reiubiri. Cu o condiție: cei doi să fi lucrat nițel cu ei înșiși, să fi crescut, să fi înțeles.
Da, cred că pot re-iubi pe cineva, dar pentru alte considerente. Dacă inițial poate că l-am iubit pentru ochii lui albaștri, acum pot să-l redescopăr ca bărbat așezat și blând, ceea ce poate să nască în mine o nouă iubire și o nouă dorință relațională, construind o relație nouă-nouță. Ea nu va mai fi de la 0, căci deja știm chestii unul despre altul, dar putea să-l descoperim pe celălalt în laturi pe care și le-a dezvoltat poate pe parcurs și pe care, poate, nici nu le-am bănuit. Nu va mai fi o iubire năvalnică și nerăbdătoare. Cu vârsta, și ritmul iubirii poate se mai domolește, dar asta nu înseamnă că nu poate fi o iubire împlinitoare și senină.
Riscul este însă să mă tem rapid, să fiu prea vigilent/ă, să fiu suspicios/ suspicioasă la fiecare mișcare sau la fiecare semnal care a degradat anterior relația („Uite, vezi! Iar faci așa! Și știi bine că nu-mi place”). Să interpretez imediat, generalizant și catastrofic orice comportament deranjant și atunci va apărea mai ușor tentația separării.
Acum însă mă întreb: dacă apar toate lucrurile astea, dacă se menține anxietatea și vigilența, oare te-ai vindecat cu adevărat? Căci, până la urmă, ce înseamnă să-ți vindeci rănile? Poate că și aici se naște o așteptare ușor idealizată. Să-ți vindeci rănile nu înseamnă să nu mai reacționezi deloc, să nu mai conteze, să nu mai tresari, ci să nu mai doară, să poți să gestionezi ceea ce simți, să poți să vezi fără să te mai destabilizeze. Cicatricea va rămâne, dar ea este dovada faptului că ai trecut pe acolo, că ai învățat, că ai crescut, că ai înțeles – sper! Dacă s-ar șterge definitiv, nu ar exista oare riscul să repeți experiența?
Am sperat de fiecare dată ca finalul unei iubiri să fie tandrețea, ca urmă discretă și nedureroasă a unei povești în care inima mea a tresărit într-un alt ritm. Dacă și tandrețea este o formă de iubire, atunci DA – poți să reiubești un om care te-a rănit! Și poate că nu pentru că el/ea este special/ă, ci pentru că tu te-ai vindecat și pentru că tu poți să-ți zâmbești tainic, spunându-ți: „Ce frumos m-a făcut omul acesta... omul pe care l-am iubit cândva!”
Daniela Dumitrescu, psiholog clinician, psihoterapeut CBT & Schema Therapy, specialist comunicare relațională și președinte-fondator al Institutului de Formare și Educare Relațională, precum și autoarea blogului Fericiți cei ce comunică.
