Povestea femeii din România care a devenit bocitoare profesionistă în SUA. Ce este, de fapt, o „doulă de moarte”

O româncă a devenit bocitoare profesionistă. Anca a urmat cursuri în SUA, iar meseria înseamnă mult mai mult decât ne-am fi imaginat. Ce este, mai exact, o „doulă de moarte” și ce presupune. Femeia susține că este tot mai căutată, deși părea că tradiția de la sate s-a stins odată cu anii.

Ce este doula de moarte și ce face, de fapt. Foto: unsplash.com

Pe vremuri exista la fiecare înmormântare o bocitoare, sau „doulă de moarte”. Persoana respectivă era chemată și plângea într-un mod zgomotos, cu reproșuri adresate morții și îndemnuri pentru sufletul plecat. Anca încă mai practică asta, ba chiar are și un curs urmat în SUA. Femeia susține că meseria are mult mai multe de oferit, nu doar un plânset la o înmormântare.

Anca, românca ce a devenit bocitoare profesionistă

Anca Magyar a obținut în urmă cu șase ani acreditare în SUA, în urma unui curs, pentru a deveni doulă de moarte. Ea nu consideră că practică o meserie, ci o chemare, iar a fi doulă de moarte înseamnă mult mai mult decât a plânge la înmormântări. Ea oferă sfaturi de legislație în certurile pe avere iscate în familie sau sfaturi despre organizarea înmormântărilor. Se asemenea, oferă sprijin și celor aflați pe moarte.

„Într-adevăr, în cultura noastră există această tradiție a bocitoarelor, așa cum erau cunoscute, cel puțin în zona noastră (n.r. Cluj-Napoca), iar începând din anii 1970-1980, această chemare a prins din nou contur și a luat forma actuală de doulă de moarte. Este important să facem distincția între două roluri principale: pe de o parte, există doulă de moarte, iar pe de altă parte, există consilierea de doliu, și aceste două activități pot fi îndeplinite de aceeași persoană sau de persoane diferite, în funcție de context și de nevoile celor implicați”, a explicat Anca pentru adevarul.ro.

Ce mai face o doulă de moarte

De asemenea, ea susține că poate fi și persoana care stă alături de un om care urmează să moară din cauza unei boli sau din cauza bătrâneții. De asemenea, acolo unde solicitată, ea poate oferi consiliere și celor care nu sunt într-o fază terminală, ci pur și simplu vor să scape de frica de moarte. Mai mult decât atât, se poate ocupa și de partea de consiliere de doliu, perioada de după înmormântare.

„Mai există și o serie de activități legate de îngrijirile paleative, iar aici lucrurile diferă de la o țară la alta, în funcție de cât de receptiv este sistemul medical local, iar apoi există consilierea de doliu propriu-zisă, care se referă în principal la doliul în urma pierderii unei persoane dragi. 

Însă doliul poate fi de foarte multe tipuri, apărând, de exemplu, și în urma unui divorț, sau atunci când avem schimbări majore în viață, precum și în multe alte evenimente semnificative, acestea fiind câteva dintre direcțiile care se desprind din activitatea de doliu”, a mai spus Anca pentru sursa menționată.

Meseria nu este recunoscută în România

Deși are cursuri finalizate pe această meserie în SUA, ea nu este înregistrată în România ca meserie oficială, deoarece nu are un cod CAEN atribuit. În acest context, nu există nici cursuri de certificare recunoscute pentru acest rol.

„Între timp, au apărut și în Europa, din câte știu eu, în Marea Britanie și în alte câteva țări, iar în cei șase ani de când mă ocup activ de acest domeniu, au apărut mult mai multe opțiuni de formare, inclusiv de certificare. Pe lângă acestea, mai există varianta mentoratului sau a uceniciei, în care o persoană petrece timp alături de o doulă de moarte și învață această îndeletnicire într-un mod mai activ și mai concret, cu o componentă practică foarte importantă”, a mai explicat Anca.