Stadionul care a marcat istoria sportului românesc și a fost nimicit de comunism
Bucureștiul modern a pierdut unul dintre cele mai emblematice stadioane ale sale, martor al unor momente istorice și sportive impresionante. Construit în perioada interbelică, bombardat în al Doilea Război Mondial, reconstruit și ulterior demolat în timpul comunismului, Stadionul Republicii rămâne o pagină uitată din istoria capitalei.
Primii pași ai modernității sportive
Pe 9 mai 1926, Bucureștiul inaugura stadionul ONEF, care avea să devină mai târziu ANEF (Agenția Națională de Educație Fizică). Considerat primul stadion modern al României, acesta se remarca prin gazonul cu drenaj – o premieră pentru țară. Arena a fost concepută să găzduiască atât competiții de atletism, cât și meciuri de fotbal, fiind cel mai mare stadion din România, cu 28.026 de locuri.
Stadionul a suferit pagube importante din cauza bombardamentelor
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, stadionul a suferit pagube importante din cauza bombardamentelor. După război, regimul comunist a inițiat reconstrucția, iar arena a fost redeschisă pe 3 septembrie 1948 sub numele de „Republicii“. Ocazia a fost marcată de prima ediție a Campionatelor Internaționale de Atletism ale Republicii Populare Române.
Pe stadion au coexistat mult timp fotbalul și atletismul, oferind scena pentru zeci de meciuri ale echipei naționale, jocuri europene, finale ale Cupei României și numeroase competiții interne.
Declinul unei legende
Ascensiunea Stadionului 23 August (actualul Stadion Național, inaugurat în 1953) a marcat începutul declinului pentru Stadionul Republicii. În 1958, arena a fost scena filmărilor pentru pelicula „Mingea“, regizată de Andrei Blaier și Sinișa Ivetici, păstrând vie memoria evenimentelor culturale și sportive ale vremii.
Din păcate, apropierea de noua Casă a Poporului a fost decisivă pentru soarta stadionului. Elena și Nicolae Ceaușescu intenționau să transforme zona într-un elicodrom, iar deși planul nu a fost realizat până în 1989, distrugerile provocate arenei au fost ireversibile.
Astăzi, pe locul fostului stadion se află garajul subteran al Camerei Deputaților, iar amintirea gloriei sportive și a momentelor istorice s-a pierdut în construcția urbană a regimului comunist.
