Ziua în care Bucureștiul a devenit cuptorul Europei, iar în Sahara se înregistrau 80 de grade la sol
Într-o vreme în care temperaturile de 40°C în București par de nesuportat, istoria ne reamintește că orașul s-a confruntat, teoretic, cu un moment mult mai greu. Pe 16 iulie 1931, ziarele vremii anunțau o arșiță de 60 de grade Celsius în Capitală, un record neoficial ce întrece orice măsurătoare oficială ulterioară. În acea zi, Bucureștiul ar fi fost cel mai fierbinte loc din Europa.
Măsurătoarea fusese făcută la soare, dar resimțită cu intensitate de populația lipsită de soluții moderne de răcorire. Între mit, jurnalism și realitate, povestea acelei zile merită redescoperită.
Ziua în care Bucureștiul a devenit un cuptor
Pe 20 iulie 1931, cotidianul Adevărul publica un articol care descria o zi de foc petrecută în Capitală: 16 iulie fusese, conform reporterilor, cea mai caldă zi din Europa – cu o temperatură de 60°C înregistrată în centrul Bucureștiului, scrie Historia.
Termometrul oficial de la Filaret, plasat la nivelul solului și expus direct razelor solare, a indicat 59°C, dar ziariștii estimau că în zonele aglomerate ale orașului, cu clădiri dese și reverberații intense, căldura ar fi depășit cu ușurință pragul celor 60 de grade.
În comparație, în aceeași perioadă, în Sahara se înregistrau 80°C la nivelul solului.
Deși măsurătoarea din 1931 nu este considerată oficială (standardele moderne cer înregistrarea temperaturilor la umbră, la 1,5 metri de sol), relatarea reflectă intensitatea caniculei trăite de locuitorii orașului.
Fără aer condiționat, fără ventilatoare, fără avertizări meteorologice, oamenii recurgeau la soluții rudimentare: ferestre acoperite cu cearșafuri ude, adăpostirea la umbra de sub arbori sau în beciuri.
Totul într-un oraș cu o structură urbană mai verde și mai puțin aglomerată decât astăzi, dar și cu o infrastructură medicală fragilă.
Canicula de ieri și de azi – o comparație necesară
Astăzi, valurile de căldură din București nu mai surprind pe nimeni, dar devin tot mai frecvente și mai severe.
Deși temperaturile oficiale nu depășesc, în general, 45°C, valorile resimțite în zonele centrale pot fi mult mai ridicate, din cauza fenomenului de insulă termică urbană – un efect al suprafețelor de asfalt, lipsei spațiilor verzi și poluării.
Orașul suferă în fiecare vară, iar persoanele vulnerabile, vârstnici, copii, persoane cu afecțiuni cronice, sunt cele mai afectate.
Spre deosebire de perioada interbelică, astăzi Bucureștiul are acces la tehnologii care pot atenua efectele caniculei. Totuși, provocările s-au schimbat.
Densitatea populației, trafic intens, consum energetic ridicat și o lipsă cronică de umbră naturală transformă fiecare vară într-o cursă de supraviețuire urbană.
