Iată cum îşi petrec alte state ziua naţională. Vezi care sunt cele mai ciudate obiceiuri
Modul în care unele state au ştiut să îşi promoveze ziua naţională, a făcut ca obiceiurile lor să fie simpatizate şi practicate de o mare parte din populaţia globului, chiar dacă de multe ori semnificaţia reală este o necunoscută.
Dacă de St. Patrick's Day, apele lumii devin pentru câteva ore verde crud, când se serbează Cinco de Mayo un întreg bulevard din New York este blocat pentru fiesta. De Independence Day lumea se îmbracă în culorile Statelor Unite, în timp ce de Ziua lui Cristofor Columb în întreaga lume se marchează evenimentul prin manifestări de amploare.
Curiozităţi de ziua naţională
Pe de altă parte, nu lipsesc curiozităţile. Regatul Danemarcei este singurul stat din lume care nu are zi naţională, deşi are cel mai vechi steag.
În general, monarhiile au ca zi naţională ziua regelui sau a reginei, iar la Vatican ca sărbătoare naţională figurează ziua numirii Papei. Benedict al XIV-lea a fost înscăunat în 24 aprilie 2005.
În Marea Britanie ziua naţională este ziua reginei. Conform tradiţiei instituită de Eduard al-VII-lea, această zi nu se serbează la data la care s-a născut monarhul, ci în prima, a doua sau a treia sâmbătă din luna iunie, când vremea este frumoasă. De Queen's Day are loc o paradă de proporţii, iar manifestările sunt conduse de familia regală.
Chiar dacă în prezent Fiji este republică, are ca zi naţională oficială Queen's Day, pe lângă 10 octombrie, dată la care în 1970 şi-a declarat independenţa faţă de Marea Britanie.
În Tailanda, data se schimbă în funcţie de succesiunea la tron. Acum ziua regelui, şi implicit cea naţională, este 5 decembrie.
Ungaria sărbătoreşte la de ziua naţională ziua primului rege sfânt, Sfântul Ştefan. Maghiarii mai au alte două zile de sărbătoare naţională. La 15 martie aniversează începutul revoluţiei de la 1848, iar 23 octombrie serbează sfârşitul tranziţiei de la comunism la democraţie.
De ziua naţională, la 28 noiebrie, albanezii sărbătoresc independenţa faţă de Imperiul Otoman, din 1912.
La fel şi Bulgaria, care serbează, în 3 martie, eliberarea de sub Imperiul Otoman din 1878.
Republica San Marino (Italia) sărbătoreşte independenţa faţă de imperiul Roman, care a avut loc în 3 septembrie, anul 301.
Cehia aniversează, la 28 octombrie, independenţa faţă de Imperiul Austro-Ungar din 1918.
În Germania se serbează unificarea dintre Germania Democrată şi Germania Federală. Căderea Zidului Berlinului a dat startul reunificării statului, reunificare ce s-a încheiat oficial în 3 octombrie 1990.
Portugalia şi-a ales ca zi naţională comemorarea morţii poetului naţional, Luis de Camoes, din 10 iunie 1580.
Tuvalu are ca zi naţională 1 octombrie, dată la care a obţinut independenţa fată de Kiribati în 1975. E drept că de Marea Britanie s-a desprins abia trei ani mai târziu.
Kurdistanul (Kurdistanul irakian şi-a câştigat recunoaşterea oficială internaţională ca entitate autonomă) ca zi naţională, Anul Nou. Kurzii celebrează venirea anului nou la 21 martie, odată cu echinoxul de primavară.
Pakistanul are trei zile naţionale, dar niciuna din ele nu poartă acest nume.
Jamaica îşi serbează de ziua naţională în fiecare zi de luni a lunii august. Această zi celebrează obţinerea independenţei de la Marea din la 6 august 1962.
Nu doar statele naţionale au o sărbătoare oficială. Uniunea Europeană marchează la 9 mai, data la care Robert Shuman a propus formarea primei organizaţii pan-europene, Comunitatea Europenă a Cărbunelui şi Oţelului.
St. Patrick, cea mai mare sărbătoare naţională din lume
Simbolul trifoiului, culoarea verde, spiriduşii, paradele şi berea irlandeză au făcut din ziua naţională a Irlandei, 17 martie, sărbătoarea Sfântului Patrick, una la mare căutare în întreaga lume.
De altfel trifoiul şi Sf, Patrick reprezintă chiar identitatea poporului irlandez. Pe lângă Republica Irlanda, mai este declarată sărbătoare publică în Montserrat (Caraibe) şi în provinciile canadiene Newfoundland şi Labrador.
Chiar dacă nu este oficial recunoscută ca sărbătoare publică, în Irlanda de Nord, parte componentă a Marii Britanii, St. Patrick este declarată zi liberă.
Moment de mândrie naţională, sărbătoarea comemorează moartea Sfăntului Patrick şi este un prilej de a face cunoscute valorile şi tradiţiile locale, dar şi pretext pentru parade fastuoase. Cu toate acestea, adevăraţii credincioşi nu uită semnificaţia religioasă a sărbătorii şi merg întâi la biserică.
De Ziua Naţională, toţi membrii guvernului irlandez, în frunte cu preşedintele, fac vizite peste tot în lume pentru a promova Irlanda şi pentru a atrage turiştii.
Obama şi cravata verde
Atunci când preşedintele american Barack Obama l-a primit de St. Patrick pe premierul irlandez Brian Crowen, el a purtat o cravată verde, iar culoarea fântânilor de la Casa Albă a devenit verde. Obama nu este primul preşedinte american, care de Sf. Patrick îşi întâmpină oaspeţii irlandezi purtând o cravată verde, la fel a făcut şi predecesorul său George W. Bush.
De altfel, prima paradă de Sf. Patrick s-a organizat chiar pe teritoriul Statelor Unite. Ea a avut loc la Boston, în 1737. Şi tot tărâmul făgăduinţei a găzduit şi cea mai mare paradă organizată de Ziua Sfântului Patrick. Aceasta s-a desfăşurat la New York, în 1756.
În prezent, capitala Irlandei deţine supremaţia la acest capitol. Oraşul se transformă într-un imens carnaval pentru mai multe zile. Pentru a vedea parada şi pentru a participa la festivităţi vin zeci de mii de turişti în fiecare an.
Un milion de oameni la paradă
La Dublin, primarul conduce parada într-o caleaşcă trasă se armăsari negri şi este însoţit de purtătorii însemnelor oraşului, în costume de epocă. Anul trecut peste un milion de oameni au asistat la paradă.
În această zi tot ce e verde pare permis, de la mâncare şi băutură, până la accesorii pentru copii, animale de companie şi maşini.
Toţi irlandezii se îmbracă în verde, iar trifoiul se găseşte de foarte mult chiar pe faţa omului. Face-paint şi cele mai ciudate machiaje, devin cu această ocazie ceva obişnuit.
Cu inimă de irlandez
„Oricine vrea să fie irlandez de St. Patrick" este o expresie care are corespondent în zi de sărbătoare. Cei care n-au sânge de irlandez sunt numiţi „Irish at heat" (cu inimă de irlandez).
La New York, Londra, Viena, Ottawa, Moscova, Tokyo sau Sydney, „Irish at heat" bate la unison cu inima irlandezilor. Pe lângă carele alegorice şi spectacolele impresionante, pe străzi mişună spiriduşi cu trifoi la purtător, care te întâmpină cu „o sută de mii de urări bun venit".
Un buchet de trifoi oferit de regină
În Marea Britanie, conform tradiţiei începute în urmă cu 150 de ani de către regina Victoria, la 17 martie, regina oferă simbolic un buchet de trifoi regimentului ei irlandez. În această zi Parlamentul din Westminister este închis, iar bulevardul spre Buckingam Palace este somtuos împodobit în culorile steagului irlandez.
La Londra parada de St. Patrick se ţine în Trafalgar Square, iar apa fântânilor din piaţă este colorată în verde. Birmingham bate recordul, cu o paradă de peste patru kilometri, la Manchester evenimentul este marcat printr-un festival de două săptămâni, iar la Cheltenham verdele irlandez a făcut din cursa de cai un eveniment foarte important.
Apele râului Chicago, în verde smarald
În Stratele Unite, din 1737, în fiecare an se serbează St. Patrick. În această zi, plantarea păstăilor este în unele state o adevărată tradiţie. La parada de la New York partcipă peste 150.000 de oameni, iar la Chicago bulevardele pe care trece parada se vopsesc în verde.
Şi tot la Chicago, cu ajutorul unei vopsele vegetale, tot râul devine verde aprins pentru mai multe ore. De altfel obiceiul de a colora apa fântânilor pentru a marca St. Patrick s-a răspândit rapid, în prezent el fiind preluat mai peste tot.
St. Paddy nu s-a născut irlandez
Cu toate acestea, St. Patrick, numit, colocvial St. Paddy, nu era irlandez. Legenda spune că s-a născut în Albion, iar la 16 ani a fost răpit şi dus în Irlanda. După şase ani în care a păscut oile a reuşit să scape. S-a făcut călugăr şi, la recomandarea Sf. Germain, a fost numit episcop. S-a întors în Irlanda în anul 433, pentru a o creştina.
El a folosit trifoiul cu trei foi pentru a explica irlandezilor pre-creştini conceptul de Sfânta Treime. Pentru celţi cifra trei simbolizează trecutul, prezentul şi viitorul/ cerul, pământul şi adâncurile/ Sfânta Treime: Tatăl, Fiul şi Sf. Duh.
Revenim cu amănunte
