Ieri cerşetor în Franţa, azi văcar în România
Localitatea Chevereşu Mare, judeţul Timiş, a început să prindă viaţă. De mai bine de un an, mulţi ţigani de aici, plecaţi în Franţa, au revenit la Chevereşu Mare mulţumiţi că„francejii" le-au promis animale, dacă se întorc la casele lor.
Florin Neda (26 de ani) a fost plecat în Franţa câţiva ani împreună cu sora, fratele şi cu mama lui. El recunoaşte că a fost la cerşit pe străzile din Lille.
„Stăteam în faţa unei bulangerii (n.r. brutării), făceam 10, 20, 50 de euro pe zi. Cel mai mult am făcut 120 de euro într-o zi", a mărturisit Florin Neda.
Acum doi ani, familia lui Florin a revenit în România, pentru că statul francez le-a dat 112 oi. Numai că animalele au murit în câteva luni, iar ţiganii au rămas cu buza umflată.
Mai norocos este Remus Neda (36 de ani). Acesta a primit zilele trecute o vacă şi un viţel.
„Francezii când promite ceva se ţine de cuvânt. Am primit vaca şi viţelul, dar trebuie să primesc în total cinci animale", a spus Remus.
«Dacă nu ne dă animalele, plecăm înapoi!»
Romii din Berini, judeţul Timiş, susţin că trebuie să primească animale în valoare de 3.400 de euro.
„Dacă ne-a promis că ne dă! Dacă nu, noi plecăm înapoi!", susţine Silvia Stancu (49 de ani).
Poliţia, la vânătoare de rromi
Autorităţile franceze au decis, în ultimele săptămâni, să închidă o serie de locuri de campare în care îşi făcuseră tabere romi proveniţi din România şi Bulgaria, urmând ca aceştia să fie expulzaţi.
Poliţia a trecut la acţiune, dar romii evacuaţi caută cu disperare locuri să rămână tot în Franţa. Nu vor să se întoarcă acasă, iar poliţia are ordinul de a-i împiedica să se instaleze undeva pe termen lung, jucându-se astfel "de-a şoarecele şi pisica".
Romii evacuaţi în iulie din cea mai veche tabără din departamentul Seine-Saint-Denis şi-au găsit refugiu, după o lună, tot pe terenurile municipalităţii, primind asigurări că pot rămâne timp de un an.
Un tribunal francez a hotărât expulzarea a 35 de familii de rromi (60 de persoane între care 24 de copii proveniţi din apropiere de Timişoara) care trăiau de peste şase luni într-o tabără improvizată la Choisy-le-Roi.
