7 teorii ale conspirației din perioada Războiului Rece
Războiul Rece a reprezentat o perioadă extrem de tensionată a istoriei contemporane. Lupta pentru supremația mondială dintre Uniunea Sovietică și SUA a fost marcată de intrigi, mistere și amenințări. Așa s-au desfășurat afacerile internaționale vreme de 44 de ani: spioni furișați printre cortinele de fier, cadavre aruncate în râuri, avioane doborâte și amenințări cu bombe nucleare. Două super puteri au stat față în față, ambele având abilitatea de a distruge lumea așa cum o știm în ziua de azi.
Astăzi, climatul rece a fost dezghețat iar arhivele ne-au arătat o imagine istorică precisă a acelor ani. Cu toate acestea, unele mistere din Războiul Rece sunt încă vii în conștiința publică. Pentru că au fost șocante, sau pentru că rămâni nerezolvate, vă prezentăm șapte mistere și teorii ale conspirației care sunt încă foarte convingătoare.
1. Incidentul Dyatlov
Incidentul DIatlov se referă la moartea unui grup de turiști conduși de Igor Dyatlov. Incidentul s-a petrecut în circumstanțe misterioase în noaptea 2 de februarie 1959, în nordul munților Ural. Misterul morții celor nouă schiori a fascinat o lume întreagă.
Ce se știe despre acest caz: schiorii și-au sfâșiat cortul din interior și au plecat desculți și parțial dezbrăcați prin zăpadă, la o temperatură de -30 de grade Celsius, în noapte de 2 februarie 1959. Se crede că au plecat în grabă după ce au fost treziți de o lumină extrem de puternică. Cinci cadavre au fost găsite la baza unei pante, iar celelate patru au fost găsite în apropiere, două luni mai târziu. În mod ciudat, cei patru erau îmbrăcați în hainele celorlalți cinci. Misterul se adâncește și mai mult. Mai multe victime aveau coastele rupte, hemoragii interne și cranii fracturate. Toate acestea ar fi putut să fie cauzate de o avalanșă cu excepția unui singur detaliu. Testele au relevat că hainele aveau un nivel foarte crescut de radiații. Un alt detaliu ciudat este că unuia dintre excursioniști îi lipsea limba.
Cu toate acestea, investigatorii ruși nu au raportat nimic suspect, iar cazul a fost închis. Mulți oameni cred că aceștia au murit în urma unei întâlniri de gradul zero cu ființe extraterestre. Alții cred că schiorii au nimerit din greșeală într-o zonă de teste a armatei sovietice. Cert este că misterul din trecătoarea Dyatlov a rămas nerezolvat, potrivit site-ului urbanghostsmedia.com.
2.Dispariția spionului „Buster” Crabb
În 1956, vasul sovietic Ordzhonikidze se îndrepta spre Portsmouth, în Anglia, într-o misiune diplomatică. La bord se afla succesorul lui Iosif Stalin, Nikita Hrușiov. În timp ce vasul sovietic staționa în port, MI6 a realizat că s-a trezit cu o oportunitatea prea bună la poartă și că nu putea fi ratată, așa că a recrutat scufundător. Este vorba despre faimosul Lionel „Buster” Crabb, care a avut misiunea de a spiona vasul sub apă, pentru a oferi informații despre modul în care era construit. Crabb a dispărut fără urmă în timpul misiunii. La câteva luni, a fost descoperit un cadavru decapitat, însă identitatea nu i-a fost confimată. O teorie afirmă că Lionel „Buster” Crabb lucra, de fapt, pentru ruși și s-a folosit de această misiune pentru a putea dispărea. O altă teorie susține că sovieticii l-au capturat, dar nu l-au omorât și l-au folosit pentru a scoate informații de la el.
3. Misteriosul semnal radio al rușilor
De aproape 40 de ani, misteriosul semnal radio UVB-76, transmis de o stație radio de unde ultrascurte din Rusia, a speriat întreaga lume. Semnalul are o frecvență de 4635 kHZ și este cunoscut și ca „The Buzzer” („Bâzâitorul”). Acest semnal a fost observat încă din 1982, de când emite non-stop. De câteva decenii, UVB-76 transmite doar un bâzâit, în mod continuu. Această informație nu pare ciudată la prima vedere, însă s-a stabilit că semnalul nu este unul automat. Pe fundalul transmisiunii s-au mai auzit, de-a lungul timpului, mișcări, voci înfundate care vorbesc în rusă sau uși care se închid ocazional. Dispozitivul care produce acest sunet este „în direct” (de aproape 40 de ani) și are atașat un microfon. Situația devine și mai stranie. Odată la câțiva ani, sunetul este întrerupt brusc de o voce care strigă nume sau numere. În 1997, în ziua de Crăciun, s-a auzit o transmisiune care suna în felul următor. „ Ya UVB-76, Ya UVB-76. 180 08 BROMAL 74 27 99 14. Boris, Roman, Olga, Mikhail, Anna, Larisa. 7 4 2 7 9 9 1 4”. Nimeni nu știe ce reprezintă aceste numere/nume.
Stația a fost localizată într-o fostă bază militară, dar nu se știe la ce este folosit semnalul radio UVB-76. O teorie afirmă că stația a fost folosită de militari, în cazul unui atac nuclear. Pentru că își are originea din timpul Războiului Rece, mulți au speculat că dacă acest semnal „moare”, cei care-l ascultă vor ști că Rusia a fost înfrântă și că este timpul să lanseze atacul. Dacă acesta este cazul, atunci de ce mai este transmis, la 25 de ani de la încheierea perioadei tensionate dintre „răsăriteni” și „apuseni”?
4.Moartea lui Georghi Markov
Gheorghi Markov a fost un romancier și dramaturg care a fugit din Bulgaria. A lucrat ca jurnalist pentru BBC World Service, finanțat de SUA Radio Europa Liberă și pentru Deutsche Welle Germania. Markov a criticat dur regimul bulgar. S-a speculat că guvernul Bulgariei ar fi decis să-l reducă la tăcere și a cerut ajutor KGB-ului. Pe 7 septembrie 1978, Markov se plimba pe podul Waterloo din Londra, atunci când a simțit o durereă crâncenă în picior. Când s-a uitat peste umăr, a observat un bărbat care mânuia o umbrelă și care fugea în direcția opusă. În acea seară, durerea a devenit insuportabilă. Gheorghi Markov a fost internat la spital, unde s-a descoperit că avea în picior un micro-sistem ce conținea ricin. Pentru că nu exista niciun tratament, Markov a murit în chinuri. Mulți cred că bărbatul care a mânuit umbrela și l-a otrăvit pe Markov ar fi lucrat cu KGB. Principalul suspect este un bărbat pe nume Francesco Gullino, care nu a fost condamnat niciodată. Moartea lui Gheorghi Markov a rămas un mister.
5.Identitatea „cosmonauților pierduți”
Toată lumea își amintește anul când Yuri Gargarin a devenit primul om în spațiu: 1961. Cum ar fi ca Gargarin să nu fi fost primul om în spațiu, ci doar primul om care a supraviețuit? Aceasta este întrebarea pe care se bazează teoria „cosmonauților pierduți”. La puțin timp după misiunea istorică a lui Gargarin, un agent ceh le-ar fi oferit informații secrete Aliaților despre un zbor în spațiu, care ar fi eșuat tragic. Potrivit acestor documente, misiunea ar fi avut loc în decembrie 1959, iar astronautul ar fi murit în chinuri. Acesta nu ar fi fost singurul caz de acest gen. Cu două luni înainte ca Yuri Gargarin să ajungă în spațiu, italienii au „prins” o transmisiune radio a rușilor în care se puteau auzi următoarele cuvinte: „Totul mergem bine. Suntem pe orbita Pământului”. La câteva zile mai târziu, italienii au ascultat o discuție care s-a oprit brusc cu o serie de țipete, apoi liniște. Nu se știe dacă aceste date sunt false sau dacă soviticii au ascuns cadavrele astronauților „pierduți” în spațiu.
6.Sinuciderea lui Herbert Norman
În timpul Războiului Rece, viața multor diplomați a fost distrusă de multele încercări de a-i șantaja și de acuzațiile false de spionaj. E. Herbert Norman, ambasadorul Canadei la Cairo, ar putea fi unul dintre aceste cazuri. Pe 4 aprilie 1957, Norman a luat liftul până la etajul 9 al Ambasadei Suediei și s-a aruncat în gol. Ce l-a făcut să își pună capăt zilelor este un subiect încă disputat intens. Herbert Norman a fost suspectat că a lucrat cu organizații comuniste și că a fost spion al sovieticilor, deși întotdeauna și-a susținut nevinovăția. Moartea lui este un mister. Nu se știe dacă s-a sinucis pentru a nu fi descoperit că este spion al Uniunii Sovietice, sau dacă și-a pus capăt zilelor pentru că era nevinovat și nu mai suporta șantajul și acuzațiile care i se aduceau.
7. Moartea secretarului general al ONU
Pe 18 sepembrie 1961, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite Dag Hammarskjöld s-a urcat într-un avion cu destinația Ndola, din Nordul Rodesei (azi Zambia). Diplomatul suedez urma să se întâlnească cu Moise Tshombe, dar avionul s-a prăbușit în condiții misterioase. Toți cei aflați la bord au murit. La acea vreme, motivul oficial al prăbușirii a fost o eroare de pilotaj. Cu toate acestea, au apărut numeroase teorii despre un posibil asasinat al Secretarului General. Dag Hammarskjöld nu susținea independența provicinei Katanga față de Congo- mișcare ce a intrat în conflict cu interesele economice ale unor companii miniere belgiene, care voiau să controleze producția din provincia rebelă Katanga. În ultima sa vizită, Hammarskjold a încercat să negocieze încetarea focului dintre trupele ONU și cele din Katanga, provincie condusă de Moise Tshombe. Viziunea lui Dag Hammarskjöld i-a speriat și pe americani, care nu voiau ca sfera sovieticilor să se extindă și în Congo. O teorie care are mulți susținători afirmă că avionul la bordul căruia se afla Dag Hammarskjöld ar fi fost doborât, cel mai probabil, de mercenarii belgieni, iar atacul ar fi fost mușamalizat de autoritățile coloniale britanice.
