A fost descoperită o planetă uriașă pe care plouă cu rubine și safire, iar vânturile au viteze de 18.000 km/h

Satelitul James Webb a permis astronomilor să identifice o exoplanetă cu condiții meteorologice extreme, unde vânturile ating viteze uriașe. Imaginați-vă o lume în care prognoza meteo anunță vânturi care suflă cu 11.000 de mile pe oră (18.000 de kilometri pe oră) și ploi nocturne de metal lichid, rubine și safire, scrie Space. Aceasta este realitatea haotică pe care astronomii au reconstituit-o pentru WASP-121b, un „Jupiter ultra-fierbinte” care se numără printre cele mai extreme planete cunoscute din afara Sistemului Solar. Gigantul gazos orbitează atât de aproape de steaua sa gazdă încât un singur „an” acolo durează doar 30,5 ore.

A fost descoperită o planetă unde vânturile ating viteze de 18.000km/h. Foto: NASA

Studiul sugerează existența unor procese atmosferice complexe, inclusiv posibile ploi de metale și minerale.

O lume deformată de gravitație extremă

Planeta WASP-121b este un gigant gazos aflat la o distanță atât de mică de steaua sa încât este supusă unor forțe mareice extreme.

Acestea i-au deformat forma, transformând-o dintr-o sferă într-un obiect asemănător unei mingi de fotbal american, explică sursa citată.

Temperatura de pe partea luminată este suficient de ridicată pentru a vaporiza metale, în timp ce partea întunecată rămâne considerabil mai rece.

Studii anterioare au sugerat că fierul s-ar putea condensa și cădea sub formă de ploaie pe partea mai rece, aflată în întuneric. Acum, astronomii care folosesc Telescopul Spațial James Webb (JWST) au adăugat o nouă piesă la portretul meteorologic al acestei lumi.

Un laborator natural pentru studiul atmosferelor în condiții extreme

Astronomii descriu acest mediu ca fiind unul dintre cele mai extreme din afara Sistemului Solar. Planeta este blocată gravitațional, ceea ce înseamnă că aceeași emisferă este mereu orientată spre stea, iar acest lucru produce diferențe mari de temperatură și vânturi foarte puternice.

Prin analiza luminii stelei care trece prin atmosfera lui WASP-121b în timpul tranzitului, cercetătorii au observat diferențe între condițiile de la răsărit și cele de la apus. Datele arată că partea de seară este mai fierbinte, semn că energia este transportată intens de curenți atmosferici.

De asemenea, au fost detectate variații în vaporii de apă și monoxidul de carbon, indicii ale unor temperaturi diferite în atmosferă. În unele zone, apa ar putea fi descompusă de căldura extremă, iar în altele ar putea apărea nori de silicați.

Metoda folosită, spectroscopia de tranzit, permite analizarea atmosferei în funcție de modul în care lumina stelei este filtrată prin gazele planetare. Pe baza acestor date este reconstruită o hartă termică a planetei pe lungime.

Rezultatele confirmă observații anterioare de la telescopul Hubble și Very Large Telescope din Chile, care au indicat vânturi violente și pierderi de elemente din atmosferă. Noile tehnici ar putea fi aplicate și altor exoplanete, pentru a înțelege mai bine condițiile meteorologice din univers.

Aceste planete oferă un laborator natural pentru studiul atmosferelor în condiții extreme, imposibil de recreat pe Pământ. JWST rămâne un instrument esențial în aceste cercetări, iar datele sunt încă preliminare.