Ce ar putea însemna ambiția lui Trump de a prelua Groenlanda. Europa și NATO, tot mai îngrijorate
Președintele american Donald Trump a reaprins tensiunile transatlantice, insistând că SUA „au nevoie de Groenlanda”. Liderii europeni, de la Stockholm la Bruxelles, se confruntă cu dilema cum să răspundă unei propuneri considerate de mulți ca fiind un act quixotic- adică un plan idealist și nerealist, mai mult fantezist decât practic. Solidaritatea cu Danemarca este clară, dar dependența de Washington pentru securitatea Europei și sprijinul în Ucraina complică reacțiile.
Oficiali NATO avertizează că orice acțiune militară americană ar destabiliza alianța, în timp ce Danemarca își reafirmă dreptul exclusiv de decizie asupra insulei.
Ambiția lui Trump: Groenlanda
Liderii europeni s-au confruntat luni de zile cu întrebarea cum să reacționeze la dorința quixotică a președintelui american Donald Trump de a prelua Groenlanda, dar în ultimele zile confuzia și îngrijorarea lor s-au accentuat, scrie Financial Times.
Insistența repetată a lui Trump ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei de la aliatul apropiat Danemarca a complicat și mai mult haosul din capitalele UE și NATO.
Trump a reiterat că „avem nevoie de Groenlanda” la doar câteva ore după ce premierul danez Mette Frederiksen i-a cerut să înceteze amenințările.
Ulf Kristersson, premierul Suediei, a subliniat:
„Doar Danemarca și Groenlanda au dreptul să decidă asupra problemelor ce țin de Danemarca și Groenlanda.”
În același timp, Sir Keir Starmer, premierul Marii Britanii, a declarat:
„Viitorul trebuie să aparțină Groenlandei și Regatului Danemarcei, și doar lor.”
Sprijinul european a fost rapid din partea statelor nordice și baltice, urmat de Franța, Germania și Marea Britanie. Totuși, puțini au condamnat SUA direct și niciun lider nu l-a numit pe Trump, deși insistența președintelui american a amplificat îngrijorarea la nivel diplomatic.
Edgars Rinkēvičs, președintele Letoniei, a explicat că „nevoile legitime de securitate ale SUA [...] pot fi abordate printr-un dialog direct între Danemarca și SUA.”
Doi aliați în conflict direct
Oficialii europeni au spus că operațiunea militară planificată împotriva lui Maduro a arătat că Trump se simte liber de constrângerile dreptului internațional, iar retorica sa privind Groenlanda trebuie luată în serios.
Frederiksen a avertizat că ambițiile repetate ale SUA asupra Groenlandei ar putea amenința viitorul NATO. „Dacă Statele Unite atacă o altă țară NATO, totul se oprește”, a spus ea luni.
Retorica lui Trump, care leagă insula de „apărarea hemisferică” a Americii, contrastează cu realitatea din teren. SUA dețin deja o bază militară, redusă de la peste 10.000 de soldați la mai puțin de 200. Pe de altă parte, miniștrii groenlandezi au reafirmat că insula este „deschisă afacerilor”, însă investitorii americani au arătat puțin interes pentru industria minieră emergentă.
„Singurul lucru pe care nu l-au oferit încă este ceva ce nu pot oferi niciodată: ca Groenlanda să devină parte a Americii”, a spus un diplomat european.
Oficialii danezi spun că Trump a încercat mai întâi să intimideze Copenhaga, apoi să atragă direct populația groenlandeză: „Ce urmează după aceea? Asta ne îngrijorează”, au comentat aceștia.
Problema Groenlandei este deosebit de sensibilă pentru NATO și secretarul său general Mark Rutte. Orice acțiune militară americană pentru a prelua insula ar pune doi aliați în conflict direct, punând în discuție clauza fundamentală de apărare mutuală a alianței și probabil obligând ceilalți 30 de membri să ia partea cuiva, scrie Financial Times.
Comisia Europeană a respins comparațiile cu Venezuela: „Groenlanda este un aliat al SUA și este, de asemenea, acoperită de alianța NATO, iar asta este o diferență uriașă. Prin urmare, susținem pe deplin Groenlanda și în niciun caz nu vedem o posibilă comparație cu ceea ce s-a întâmplat în Venezuela.”
