Imagini cu tsunamiul format după cutremurul din Rusia. Experții explică efectele acestuia
Un seism de magnitudine 8,8, produs miercuri în largul peninsulei Kamceatka, Rusia, a provocat un val de panică în regiunea Pacificului. Milioane de oameni au fost evacuați sau avertizați să se retragă pe terenuri înalte, în timp ce autoritățile au emis alerte de tsunami până în Japonia, Hawaii, Chile și Ecuador. Cu toate acestea, spre surprinderea multora, valurile generate nu au provocat victime în masă și nici pagube majore.
Specialiștii explică de ce acest cutremur — unul dintre cele mai puternice înregistrate vreodată — nu a avut un impact distructiv comparabil cu cel din Japonia, din 2011.
Printre cele mai puternice cutremure înregistrate
Seismul a avut loc în zona „Cercului de Foc”, recunoscută pentru activitatea tectonică intensă, și a fost cel mai mare de după cutremurul din 2011 din Japonia (9,1), care a provocat peste 15.000 de morți și dezastrul nuclear de la Fukushima.
Epicentrul actualului cutremur a fost localizat la circa 120 de kilometri de orașul Petropavlovsk-Kamchatsky, iar undele seismice au fost resimțite în mai multe regiuni din Pacific.
Tsunamiurile au atins 5 metri în Kamceatka, 1,7 metri în Hawaii și 60 de centimetri în Japonia. Totuși, daunele au fost minime. Japonia a înregistrat un singur deces – o femeie care a căzut cu mașina în timp ce se îndrepta spre un centru de evacuare – și câteva cazuri de răniți sau insolații.
În Fukushima, oamenii s-au adunat în zone înalte, iar muncitorii de la centrala nucleară Daiichi s-au retras în siguranță, fără incidente, transmit AP și ABC.
Cutremur megathrust: ce înseamnă și de ce este important
Potrivit seismologilor, seismul din Kamceatka a fost de tip megathrust, una dintre cele mai periculoase forme de cutremur.
Acestea apar atunci când o placă tectonică este împinsă sub alta (subducție), acumulând tensiune care, la eliberare, provoacă rupturi uriașe și tsunamiuri transoceanice.
„Cutremurele megathrust provoacă cele mai mari rupturi și cele mai violente tsunamiuri din lume”, a explicat dr. Stephen Hicks, de la University College London. În acest caz, placa Pacificului s-a afundat sub placa Americii de Nord, iar fundul mării s-a deplasat semnificativ, generând valuri.
De ce tsunamiul a fost semnificativ mai puțin distructiv decât în 2011
Cu toate acestea, tsunamiul a fost semnificativ mai puțin periculos decât cel din 2011. O serie de factori explică acest lucru.
În primul rând, forma fundului mării a redus energia valurilor în apropierea țărmului.
„Valurile sunt mici în larg, dar devin mai înalte în ape puțin adânci. Totuși, geometria coastei poate face ca unele locuri să primească valuri mai mari decât altele”, a explicat prof. Lisa McNeill, de la Universitatea din Southampton.
În al doilea rând, distanța până la uscat a fost mai mare decât în cazul Japoniei în 2011. „Valurile au avut un traseu mai lung până la coastă, ceea ce le-a oferit timp să piardă din energie”, a precizat prof. Meghan Miller, de la Australian National University.
Nu în ultimul rând, sistemele de alertă din Pacific — active încă din anii ’60 — au funcționat eficient. Populațiile din Hawaii, Japonia și America de Sud au primit avertismente în timp util, iar evacuările s-au desfășurat organizat.
