În Săptămâna Mare, Iordanul s-a întors spre izvoare
Iordanul s-a întors pentru a doua oară în acest an. Dacă la Ierusalim creştinii aşteptau cu nerăbdare închinarea la Sf. Mormânt, la Iordan, câteva grupuri de pelerini se bucurau de botezul în râul în care s-a botezat şi Mântuitorul nostru acum 2000 de ani. Fără să vrea, ei au fost martorii unei minuni, întoarcerea cursului apei.
Creştinii ortodocşi ştiu că la sărbătoarea de Bobotează, din luna ianuarie, Râul Iordan îşi schimbă cursul, asistând la un eveniment ce depăşeşte orice imaginaţie.Însă sute de creştini, care s-au dus în această săptămână binecuvântată să primească la rândul lor botezul în apele râului, au avut parte de această experienţă. Am ajuns şi noi aici, în grup organizat, încă de la primele ore ale dimineţii.Alaiul de preoţi şi arhierei au sfinţit aghiasmă într-un vas mare de piatră în jurul căruia creştinii nerăbdători îşi stăpâneau cu greu emoţiile. Totul a culminat cu rugăciunile rostite pe malul Iordanului, care au fost urmate de aruncarea crucii în apă, de trei ori.
După acest moment extrem de semnificativ, cursul apei s-a schimbat brusc, iar pe cer a apărut un curcubeu perfect rotund în jurul soarelui.Credincioşii s-au bucurat de aceste minuni, apoi s-au aruncat în Iordan, şi cei mai mulţi au fost botezaţi de feţele bisericeşti prezente la această sărbătoare.Solemnitatea momentului a fost încununată şi de momente hazlii: după aruncarea crucii a treia oară în apă, credincioşii au smuls crenguţele de busuioc ce împodobeau crucea de lemn. Ca să plece cu o amintire palpabilă a momentului la care asişti o dată în viaţă!
Click! spune
Deşi toată lumea ştie că Iisus Hristos a fost botezat pe malul israelian al Iordanului, noi descoperiri arheologice au dezvăluit faptul că locul adevărat al botezului este pe partea iordaniană, la 100 de metri de albia actuală a râului, lângă o biserică din perioada bizantină. În 2008, Papa Ioan Paul al II-a a vizitat aceste locuri şi a confirmat descoperirile.
Patriarhul Ierusalimului a spălat picioarele a 12 episcopi
Patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea, a respectat o tradiție veche din Joia Mare a Paștelui, aceea de a spăla picioarele a 12 episcopi, pentru a da dovadă de smerenie.Ritualul se face în fiecare an la Ierusalim, în amintirea spălării picioarelor apostolilor de către Iisus Hristos, înainte de Cina cea de taină.
Evenimentul are loc în curtea Sf. Mormânt din cetate.Rânduiala cere ca cel mai mare în grad să spele picioarele celor mai mici în grad, așa cum a procedat Mântuitorul nostru acum 2000 de ani. Obiceiul spălării picioarelor e o invitație la smerenie, dar și un îndemn de a lua aminte că nu sunt unii mai mari decât ceilalți.La Ierusalim, ceremonia a avut loc pe un podium amplasat în curtea Sfântului Mormânt, unde au asistat sute de persoane, după liturghia care a fost oficiată de către patriarhul Ierusalimului, Teofil al III-lea. La final, el a invitat pelerinii la patriarhie, pentru a-i binecuvinta și a le face cadou iconițe sfințite.
Ouăle se ciocnesc întâi de părinţi şi abia apoi de copii
Tradiţiile populare spun că în prima zi de Paşte fetele trebuie să se spele pe faţă cu apă în care au pus un ou roşu, bănuţi şi busuioc, pentru a fi sănătoase tot anul.
“În ţinută de sărbătoare, în haine noi, omul primenit va merge la slujba de Înviere şi va asista la marea minune a acelei nopţi, când lumina este ceea ce va da o altă direcţie cugetului nostru. «Veniţi să luaţi lumină» este chemarea preotului pentru a putea, prin lumină, să ne transformăm modul de a fi, pentru că este singura lumină ce nu arde, ci lumina care doar ne luminează, în sensul iluminării spiritului”, explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitală pentru adevarul.ro.După întoarcerea de la biserică, când Sâmbăta Mare a devenit deja Duminica Paştelui, se respectă obiceiul ca, din coşul cu bucate sfinţite la slujba Învierii, fiecare credincios să mănânce mai întâi un ou roşu sfinţit.Un alt obicei se referă la ciocnitul ouălor, care are o serie de rigori pentru prima zi de Paşte. Tradiţia spune că mai întâi ciocnesc părinţii, apoi părinţii cu copiii şi, la final, copiii între ei.După aceea, la masa sărbătorească, membrii familiei trebuie să deguste din bucatele duse la biserică în coşul pascal: pască, ouă roşii, brânză, peşte afumat, şuncă, sfeclă roşie cu hrean şi dulciuri. Lumânarea cu care s-a luat lumină de la biserică în noaptea Învierii trebuie păstrată şi aprinsă în timpul furtunii sau a altor calamităţi.
