Infractorul care a inspirat termenul „Sindromul Stockholm” a murit la 78 de ani. Povestea fascinantă a lui Clark Olofsson
Clark Olofsson, unul dintre cei mai cunoscuți infractori din istoria Suediei, implicat în jaful de bancă din 1973 care a dus la apariția termenului „sindromul Stockholm”, a murit la vârsta de 78 de ani, după o boală îndelungată.
Anunțul a fost făcut de familia sa pentru publicația suedeză Dagens ETC, citată de BBC.
Jaful care a dus la nașterea sindromului Stockholm
Evenimentul care l-a făcut celebru a avut loc în august 1973, când Jan-Erik Olsson, un alt infractor, a luat ostatici patru angajați – trei femei și un bărbat – într-o bancă din centrul Stockholmului. Una dintre cererile lui Olsson a fost ca Olofsson, cu care legase o prietenie în închisoare, să fie adus la fața locului. Autoritățile au fost de acord, iar Olofsson a fost escortat în clădirea băncii, deja înconjurată de poliție.
Asediul a durat șase zile și a fost marcat de un comportament neobișnuit al ostaticilor, care au început să manifeste simpatie față de răpitori și ostilitate față de poliție. Acest fenomen psihologic a fost ulterior denumit „sindromul Stockholm”.
Într-un moment-cheie, una dintre ostatici, Kristin Enmark, a vorbit la telefon cu premierul Suediei și a afirmat: „Am încredere deplină în Clark... Nu ne-au făcut nimic. Dimpotrivă, au fost foarte drăguți. Credeți sau nu, dar ne-am simțit foarte bine aici.”
Criza s-a încheiat cu intervenția în forță a poliției, care a pătruns în clădire prin acoperiș și a folosit gaze lacrimogene pentru a-i captura pe cei doi. Ulterior, ostaticii au refuzat să părăsească banca și chiar să depună mărturie împotriva celor care îi ținuseră captivi.
Viața și moartea lui Clark Olofsson
Ani mai târziu, Olofsson a susținut, într-un interviu pentru ziarul Aftonbladet, că ar fi fost de fapt recrutat de poliție ca „agent intern” pentru a proteja ostaticii, în schimbul unei reduceri de pedeapsă. O promisiune care, spune el, nu a fost respectată.
Termenul „sindromul Stockholm” a intrat rapid în vocabularul psihologic, însă validitatea sa rămâne controversată. Unii specialiști îl consideră o reacție naturală în situații de stres extrem, alții îl privesc cu scepticism, punând sub semnul întrebării dacă poate fi catalogat drept o tulburare psihiatrică reală.
Clark Olofsson a petrecut mare parte din viața adultă în spatele gratiilor, fiind condamnat pentru multiple infracțiuni, de la jafuri armate la trafic de droguri. A rămas, până la final, o figură controversată în peisajul criminalității europene.
