Natura nu iartă: asta a fost, iată ce ne aşteaptă în 2018!
Nu ne mai rabdă Pământul! Raportul emis de Administraţia Naţională a Atmosferei şi Oceanelor din SUA (NOAA) pentru anul 2017 arată că pagubele produse în dezastre naturale au atins suma record de 306 miliarde de dolari, cu 90 de miliarde mai mult decât recordul precedent din 2005.
2017 a fost cel mai fierbinte an din istoria omenirii. Incendiile de vegetaţie, uraganele, gerul înfiorător, inundaţiile şi fenomenele meteorologice extreme au făcut ca peste două milioane de persoane să rămână pe drumuri. 16 dezastre naturale, inclusiv uraganele Harvey, Maria şi Irma, au produs pagube de peste un miliard în mai puţin de o săptămână. Începând cu luna septembrie, însă, la nivelul SUA s-a dezlănţuit Apocalipsa meteo.
Două uragane de categoria 4 au adus cantităţi colosale de precipitaţii deasupra Texasului, făcând ca nivelul apei să atingă în localităţi peste 1,52 metri şi să scoată râurile din matcă. Pe fondul schimbărilor climatice, a urmat uraganul Harvey care a produs pagube de 125 de miliarde, depăşind cu mult impactul devastator produs de Katrina.
Uraganele Irma şi Maria au produs pagube de 50 de miliarde şi respectiv 90 de miliarde. La câteva săptămâni după ce vânturile de peste 240 km/h au măturat Caraibele şi coastele mexicane, California a fost cuprinsă de incendii de vegetaţie. Pagubele produse au fost de peste 18 miliarde de dolari, având în vedere că acesta a fost cel mai fierbinte an din 1895, din SUA. Specialiştii în meteorologie coordonaţi de Deke Arndt, şeful NOAA, au spus că “imaginea de ansamblu a încălzirii SUA este o cauză directă a modificărilor climatice globale”.
Scenariile meteorologice privind anul 2018 sunt cât se poate de sumbre, având în vedere temperaturile extrem de scăzute înregistrate în ultimele zile în Montreal, Washington, New York şi Boston (maxima record a fost de -69 de grade Celsius, mai frig decât la Polul Nord).
Concomitent cu acest val polar care a lovit America, în Australia s-au înregistrat în această săptămână temperaturi de peste 50 de grade Celsius la soare şi de 47,3 grade la umbră. Şi aici autorităţile se aşteaptă să izbucnească incendii mistuitoare de vegetaţie. Influenţa lui El Nino se face resimţită în 2018 printr-o creştere alarmantă a temperaturilor de la Polul Nord, unde urşii polari au ajuns să fie în pericol.
Recent a nins inclusiv în Sahara, iar cascada Niagara a îngheţat la câteva zile după Anul Nou, un fenomen extrem de rar având în vedere că debitul de aici este de 6.400 metri cubi pe secundă. Scenariile pentru 2018 realizate de Centrul European de Meteorologie au fost efectuate prin colectarea de milioane de informaţii şi observaţii acumulate de pe apă, uscat şi din spaţiu. Temperaturile înregistrate la nivel mondial sunt peste cele înregistrate între 1981-2010. Iar această tendinţă de încălzire va continua până în 2020. Asta în ciuda faptului că planeta noastră, bătrână de 4 miliarde de ani, ar trebui să intre într-o eră glaciară.
Geofizicienii avertizează: ne aşteaptă seisme mari
Cutremurele şi erupţiile vulcanice sunt cel mai greu de prezis, susţin cercetătorii. Însă geologii şi specialiştii americani în geofizica Pământului au urmărit incidenţa cutremurelor de peste 7 grade produse la nivel mondial din 1900 şi până în prezent şi au ajuns la o concluzie: ne aşteaptă un val de seisme. Principala cauză a acestora este faptul că Terra şi-a micşorat viteza de rotaţie, ceea ce afectează nucleul lichid de fier şi nichel, de 2.200 de km, al planetei noastre. Mişcarea nucleului scade din ciclul de 24 de ore al fiecărei zile câte o milisecundă. Viteza actuală de rotaţie a Terrei e de 1.600 km/h, la fel ca în 2011. Seismele de 7,1 grade, de la 19 septembrie 2017, din Mexico City, cel de 7,3 grade din 12 noiembrie, de la graniţa dintre Iran şi Irak şi cel de 7,0 din Noua Caledonie, din 19 noiembrie, vin să confirme scenariul cercetătorilor privind acumularea de energie subcrustală. Şi, exact ca în 2011, se aşteaptă la o medie de 30 de cutremure mari, la nivel mondial. Până acum nu au fost decât maximum 15.
