Sentință în cazul prăbușirii podului Morandi din Genova, tragedie soldată cu 43 de morți printre care doi români

La aproape opt ani de la prăbușirea podului Morandi din Genova, una dintre cele mai grave tragedii rutiere din istoria Italiei, instanța a pronunțat una dintre cele mai importante condamnări din dosar. Fostul director general al companiei care administra viaductul a primit 12 ani de închisoare pentru neglijență și omor din culpă.

Podul Morandi s-a prăbușit în plin sezon turistic, în 2018. Foto: Profimedia

În dezastrul din august 2018 și-au pierdut viața 43 de persoane, printre care și doi români. Procesul a scos la iveală ani de avertismente ignorate și probleme grave de întreținere a podului.

Fostul director, găsit vinovat pentru neglijență și omor din culpă

Instanța italiană l-a condamnat la 12 ani de închisoare pe fostul director general al companiei care administra podul Morandi, considerând că acesta poartă o responsabilitate directă pentru dezastrul din 14 august 2018.

Doi români au murit în tragedia din 14 august, 2018. Foto: Profimedia

Judecătorii au stabilit că lipsa măsurilor adecvate de întreținere și control a contribuit la prăbușirea viaductului, relatează rainews.

Condamnatul execută deja o pedeapsă cu închisoarea pentru un alt accident produs în 2013 pe un viaduct din sudul Italiei, soldat, de asemenea, cu victime.

Podul Morandi s-a prăbușit în timpul unei ploi torențiale, în timp ce zeci de autoturisme și camioane traversau viaductul de pe autostrada A10, una dintre cele mai importante legături rutiere dintre nordul Italiei și Franța. Aproximativ 200 de metri din structură s-au rupt, iar vehiculele au căzut de la o înălțime de peste 40 de metri.

În tragedie au murit 43 de oameni, iar peste zece persoane au fost rănite. Printre victime s-au numărat și doi cetățeni români.

Ancheta a arătat că podul avea probleme cunoscute de ani de zile

Construit între 1963 și 1967 după proiectul inginerului Riccardo Morandi, podul era considerat o lucrare inginerească remarcabilă pentru vremea sa. Totuși, specialiștii atrăseseră atenția încă din anii '90 că structura necesita intervenții majore, deoarece cablurile de susținere din beton precomprimat se degradau în timp.

Ancheta desfășurată după tragedie a concluzionat că administratorul autostrăzii și responsabilii tehnici cunoșteau starea avansată de degradare a podului, însă lucrările necesare au fost amânate. Procurorii au susținut că rapoartele privind riscurile au fost minimalizate, iar măsurile de consolidare au întârziat ani la rând.

Prăbușirea podului Morandi a provocat un val de indignare în Italia și a schimbat modul în care sunt monitorizate infrastructurile rutiere. După accident, viaductul a fost demolat complet, iar în locul său a fost construit noul pod San Giorgio, inaugurat în august 2020. Tragedia de la Genova rămâne unul dintre cele mai grave accidente provocate de degradarea infrastructurii din Europa și un caz de referință privind responsabilitatea administratorilor pentru siguranța lucrărilor publice.