10 mai, marcată oficial ca Ziua Regalității în România, în plin regim republican
Ziua Regalității a fost marcată, în premieră, în România, marți, 10 mai 2016. Era și normal în condițiile în care această zi marchează în primul rând 150 de ani de la declarația Adunării Constituante a României ce-l desemna pe prințul Carol I, din dinastia de Hohenzollern – Sigmaringen drept domnitor al României.
15 ani mai târziu același Carol I devenea primul rege al României, iar țara noastră, regat. Regele și regina sa, Elisabeta, primeau coroane făcute din oțelul unui tun capturat de la turci în Războiul de Independență (1877 – 1878), război în care fostul principe își condusese cu inteligență trupele spre victorie.
Principatele Unite reușeau astfel să iasă oficial de sub autoritatea Imperiului Otoman, cel care preț de câteva secole controlase destinul tuturor celor ce trăiseră la sud și la nord de Dunăre.
Practic, din 10 mai 1866 și până la 30 decembrie 1947, ziua abdicării celui de-al patrulea rege al României, și ultimul până în prezent, Mihai I, monarhia a condus România.
Importanța Zilei Regalității a fost reliefată și prin arborarea Stindardului regal. A fost pentru prima dată după 69 de ani, când la Castelul Peleş din Sinaia, reședința Casei Regale a României (denumire care s-a născut o dată cu cel de-al doilea rege, Ferdinand, supranumit și „Întregitorul”), s-a petrecut acest lucru.
Custodele Coroanei a primit onorul din partea militarilor Regimentului de Gardă
La ceremonie a participat și noul custode al Coroanei, principesa Margareta, numită în această funcție de tatăl său în luna martie, după retragerea acestuia din viața publică ca urmare a vârstei înaintate, 95 de ani, și a bolii grave de leucemie ce l-a afectat în ultima perioadă de timp, precum şi alţi membri ai Casei Regale.
Pe acordurile imnului regal, steagul a fost ridicat în vârful turnului castelului în prezența Custodelui Coroanei regale principesa Margareta, a soțului ei, principele Radu, a principesei Elena, dar și a lui Alexander Philips Nixon, principesa Sofia şi a arhiducesei Maria-Magdalena a Austriei.
Piața Palatului, locul în care se află statuia ecvestră a primului rege al României, a fost locul de start al ceremoniilor
Ceremoniile au început însă la București, în fața Palatului Regal, din Piața Palatului, cunoscut azi drept Muzeul Național de Artă al României. În fața statuii ecvestre a regelui Carol I, reprezentanții de azi ai Casei Regale a României au depus patru coroane de flori. Ca o ironie a sorții, ceremonia a debutat cu câteva minute întârziere față de ora stabilită. Istoria l-a consemnat pe Carol I drept acel principe german care a reușit să schimbe tabieturile celor din anturaj, în special a românilor, puțin sau deloc obișnuiți să respecte punctualitatea sau protocolul. 150 de ani mai târziu monarhia își primește partea de recunoștință pentru cea mai favorabilă perioadă din întreaga istorie a românilor, dar arată că la nivelul mentalităților românii mai au încă multe de făcut.
Custodele Coroanei, Margareta, soțul ei, Radu Duda, ceilalți membri ai Casei Regale prezenți, cărora li s-au alăturat câțiva membri ai Consiliului Regal, precum Andrew Popper, Șeful Casei Majestății Sale Regele, și Jonathan Eyal, director internațional al Royal United Services Institute, au primit onorul din partea militarilor Regimentului de Gardă „Mihai Viteazul” și i-au salutat pe cei 300 – 400 de simpatizanți ai monarhiei prezenți la acea oră în Piață.
Orchestra Regimentului de Gardă a intonat, printre altele, Imnul Regal, în timp ce, la final, o serie de militari au oferit exerciții de virtuozitate și îndemânare cu armamentul din dotare.
De remarcat că s-a strigat atât numele Regelui Mihai, cât și cel al Principei Margareta, dar și cel al Prințului Nicolae, cel mai vârstnic nepot al regelui, cel care în august 2015 fusese exclus din linia de succesiune a Casei Regale a României din motive rămase până azi neclare.
