5 nereguli care au dus la dezastrul din «Colectiv»
Criminaliştii şi poliţiştii s-au mobilizat imediat pentru a găsi cauzele dezastrului din club. Încă de vineri noaptea (30 octombrie), au făcut o primă cercetare la faţa locului.
Procurorii au audiat mai mulţi martori, printre care personalul şi conducerea clubului. Parchetul General a început urmărirea penală in rem pentru omor calificat şi distrugere calificată. După primele declaraţii reies cinci nereguli care au dus la tragedia din clubul Colectiv.
1. Antifonarea s-a făcut cu “ce era mai ieftin”
Clubul “Colectiv” este deţinut de firma Colectiv Club SRL, mai exact de Alin Anastasescu - 47%, Paul Cătălin Gancea - 30% şi Costin Mincu - 23%. În 2013, la amenajarea lui, stâlpii de susţinere şi tavanul au fost placaţi cu paleţi de lemn şi burete, ceea ce a făcut ca focul să se extindă rapid. Reprezentantul firmei care s-a ocupat de antifonarea clubului “Colectiv” a declarat, într-un interviu acordat Digi 24, că patronii clubului au refuzat să cumpere materiale ignifuge, întrucat erau prea scumpe. Mai mult, în urmă cu o lună şi jumătate, reprezentanţii clubului ar fi spălat buretele de pe tavan, cel mai probabil cu substanţe inflamabile. “În spaţii publice, noi propunem, spre exemplu, plută expandată, care se aprinde în 30 de minute sau nu arde. Pe vremea respectivă erau doi proprietari, acum nu ştiu care cum mai sunt. Ne-au spus că s-a ales preţul. Şi la tavan, tot de preţ a fost vorba. Am înţeles că acum o lună şi jumătate, două, au dat jos tot tavanul acela de lemn şi au spălat buretele de sus, că era plin de fum. Sper că nu l-au spălat cu solvent sau ceva...”, a declarat reprezentantul firmei care a făcut antifonarea clubului.
2. Autorizaţie pe proprie răspundere
Clubul se afla în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor nr. 7 şi avea autorizaţie de funcţionare de la Primăria Sectorului 4 din 14 ianuarie 2015, în urma unei declaraţii pe proprie răspundere că întruneşte toate condiţiile necesare pentru a-şi desfăşura activitatea.
3. Localul nu avea ieşire de incendiu
Dacă nu aceasta ar fi fost situaţia, cu siguranţă numărul victimelor ar fi fost mult mai mic.
4. Personal necalificat
Poliţia Locală a efectuat ultima oară un control la local pe 21 octombrie, ocazie cu care agenţii au întocmit un proces verbal pentru lipsa de calificare a personalului.
5. Supraaglomerare
În al treilea rând, potrivit site-ului oficial, clubul avea capacitatea maximă de 100 de persoane. Cu toate acestea, vineri noapte, în momentul producerii tragediei, în local se aflau 400 de suflete.
Aşa au transformat clubul în coşciug
În luna noiembrie a anului 2013, patronii clubului au solicitat unei firme de construcții să execute lucrări de antifonare, renovare și de schimbare a designului localului. Atunci, muncitorii au aplicat pe tavan 400 mp de burete absorbant de 3 cm grosime, pentru o acustică perfectă.Peste acest strat de burete a fost montat un tavan din lemn. Curios este că partea lemnoasă nu a ars în incendiu, ci doar buretele, spun pompierii care au ajuns la fața locului. Materialul folosit la izolarea fonică a localului e extrem de inflamabil, chiar dacă a fost lipit cu un adeziv ignifug. Erorile săvârșite de administratorii localului, dar și de cei care au amenajat tavanul, în momentul alegerii materialelor, au transformat clubul într-un coșciug.
Ei sunt patronii
