6 pericole când călătoreşti cu tramvaiul
Starea proastă a şinelor. Primăria Capitalei şi-a propus să modernizeze circa 30 de linii de tramvai în perioada 2009-2012, însă nu a reuşit să asigure finanţarea necesară (circa 2 miliarde de lei).
Reţeaua de tramvai din Capitală măsoară 143 km, însă mai bine de jumătate e într-o stare deplorabilă. Din caza lipsei banilor, calea de rulare a tramvaielor e mai mereu peticită, sudată, nu înlocuită.
Sistemul de frânare, ineficient. Tramvaiele care circulă în Capitală au trei tipuri de frâne: frână de motor, frână cu saboţi (ca la autoturisme) şi frână cu patină. În situaţie de urgenţă, toate tipurile de frână sunt acţionate.
Vatmanii se plâng, însă, de faptul că frâna cu patină este inutilă, întrucât acţionarea ei se face concomitent cu claxonul de avertizare, care consumă din energia necesară acţionării frânei. Conform acestora, la o viteză de 40 km/h un tramvai are nevoie de circa 35-40 m să se oprească.
Manevrarea greşită a macazului. Pentru schimbarea direcţiei de mers, în intersecţii, vatmanii de pe tramvaie pot schimba macazul în două moduri: electric, prin apăsarea unui buton montat în bord, ori manual, prin acţionarea unei manete înainte de bifurcarea liniilor de tramvai.
În cazul în care vatmanii execută această manevră depăşind patina de acţionare a macazului sau fără să se asigure dacă mai sunt şi alte tramvaie pe şine ei pot provoca deraierea vehiculelor.
Starea precară a tramvaielor. Regia de transport Bucureşti dispune de 513 tramvaie. Cele mai multe dintre ele sunt construite în Uzinele RATB şi au o vechime medie de 15-20 de ani.
Altele au fost donate Regiei de edilii unor oraşe europene care şi-au înnoit parcul auto. Fiindcă Primăria Capitalei nu a reuşit să aloce bani niciodată pentru achiziţia de tramvaie noi, performante, sigure şi economice, bucureştenii sunt obligaţi să circule zilnic cu vehicule reparate la nesfârşit, care ar fi trebuit trimise la casat.
Singurul tramvai care ar fi putut rivaliza cu cele din vest, Imperio, care ar fi trebuit să fie construit în Capitală în colaborare cu compania Astra Vagoane Călători Arad, a fost abandonat.
Încălcarea restricţiilor de viteză. Tramvaiele din Capitală pot circula cu cel mult 50 km/h pe sectoarele de drum drept. La intrările în pasaje, în pante şi în intersecţii, vatmanii au obligaţia să reducă viteza până la 30 km/h.
De multe ori, vatmanii nu respectă aceste restricţii. Ancheta deschisă în cazul accidentului din data de 10 mai 2012 din Pasajul Lujerului a scos la iveală faptul că vatmanul care a provocat rănirea a 86 de călători a condus tramvaiul cu o viteză mai mare decât cea legală.
Transport nesigur. Mentenanţa parcului auto al RATB, a căilor de rulare şi a reţelei de alimentare cu energie electrică a tramvaielor e realizată de angajaţii Regiei.
Conform reprezentanţilor RATB, pentru asigurarea unui transport sigur Regia dispune de 1.200 de salariaţi. Din informaţiile obţinute de Click! reiese însă că revizorii tehnici, responsabili cu verificarea tehnică a vehiculelor, sunt folosiţi mai nou pe post de paznici în depouri.
Accidentul din Rahova: Vatmanul e de vină
Reprezentanţii RATB au stabilit deja cine este responsabil pentru accidentul de pe linia 32, produs miercuri în intersecţia Calea Rahova-strada Sebastian. Vatmanul de pe tramvaiul 41, care se îndrepta spre depou, e scos vinovat întrucât a manevrat greşit macazul electric. Potrivit RATB, acesta l-a acţionat depăşind cu peste 5 metri patina de acţionare a macazului.
