91% dintre companii se simt afectate de criză. Crește rata șomajului la 6,5% și scad salariile
Impactul coronavirusului în mediul de afaceri este destul de serios. Un studiu arată că 91% dintre companii se simt afectate de criză și estimează o pierdere, în medie, de 10% până la finele anului 2020, dar și o scădere a salariilor. În plus, Comisia Europeană prognozează că rata șomajului ar putea ajunge în Româna la 6,5%.
91% dintre companii se simt afectate de epidemia de Coronavirus, cu un impact mediu total de minus 10.2% pentru 2020, arată un studiu realizat de MKOR Consulting.
Mai exact, impactul mediu estimat este la 100.000 de euro, cu până la 100% din cifra de afaceri.
Cu cât reprezentanții companiilor sunt mai pesimiști în privința evoluției pe 2020, cu atât valoarea medie a impactului este în creștere.
Microintreprinderile, cele mai afectate de criza coronavirusului
Cele mai vizibile efecte ale epidemiei de COVID-19 sunt reducerea cifrei de afaceri și impactul produs de suspendarea activităților companiei, fie că este vorba despre activitatea de business curent sau a unor evenimente care urmau a fi organizate, precum nunțile.
La data realizării studiului, aproape una din zece mari întreprinderi nu se simțeau afectate în nici un fel de epidemia de coronavirus.
Microîntreprinderile tind să fie cele mai afectate de efectele pandemiei de coronavirus.
Totuși, sunt mai puțin sensibile la efectele cauzate de indisponibilitatea personalului, probabil și datorită faptului că acestea au foarte puțini angajați.
Măsuri aplicate de companiile din România. Scad salariile
95% dintre companii au luat măsuri pentru a supraviețui crizei, iar 90% au luat măsurile imediat după începerea situației de urgență.
Cele mai frecvente sunt cele financiare, ce protejează cashflow-ul pe termen scurt și mediu, urmate de măsurile de protecția a angajaților și măsurile pentru pivotarea activității.
“Anumite măsuri sunt însă amânate pentru vară , lunile iunie-iulie, în funcție de evoluția contextului general pe termen scurt. Acest lucru înseamnă că, dacă nu vom fi martorii unei reveniri economice, chiar și timide, estimăm că vor urma noi valuri de măsuri la final de Q2 și început de Q3, menite să asigure continuitatea organizațiilor din mediul de afaceri”, este de părere Corina Cimpoca, de la MKOR Consulting.
Cele mai prudente societăți sunt cele din industria bunurilor de larg consum, cu un număr record de 6,5 măsuri luate.
De asemenea, se remarcă o prudență sporită și în celor care au afaceri în consultanță, automotive și turism, care au luat în medie 4,5 măsuri pentru menținerea operațiunilor pe parcursul și după finalizarea carantinei.
Media la nivelul țării este de 3,5 măsuri luate într-o firmă. La momentul derulării studiului, 12% dintre organizații luau în considerare reducerea salariilor, cu un procent mediu de 37%.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 243 de companii din România, în perioada 25-30 aprilie.
Structura eșantionului: 89% afaceri antreprenoriale, 5% companii multinaționale, 2% ONG-uri și 4% alt tip de organizație. După mărimea organizației, eșantionul este format din 67% microîntreprinderi, 22% întreprinderi mici, 8% întreprinderi medii și 3% întreprinderi mari. Acest raport a fost redactat la începutul lunii mai, după anunțarea ridicării stării de urgență, din 15 mai.
Comisia Europeană avertizează România că șomajul va urca la 6,5% în acest an și va ajunge la 5,4% în 2021.
„Aceste estimări ale Comisiei nu ar trebui să fie o surpriză, iar în condițiile în care economia se contractă atât de drastic în 2020 ca urmare a pandemiei, șomajul ar fi putut să ajungă și mai sus. Dar în România, așa cum s-a întâmplat și în alte state europene, Guvernul a intervenit și a luat tot felul de măsuri care să apere locurile de muncă cât mai mult posibil”, a explicat analistul economic Aurelian Dochia, pentru Europa Liberă.
În ianuarie și februarie, a fost raportată o rată a șomajul de 3,9%, fiind de altfel un mimin istoric.
Deja în martie, când au început să fie luate măsuri, iar țara noastră a intrat în stare de urgență,
crescuse la 4,6%, potrivit Institutului Național de Statistică. Asta înseamna că 410.000 de români nu mai aveau un loc de muncă.
