As al metalelor în Norvegia, «hoţ de fier vechi» în România
Lajos Gabor (51 de ani) este unul dintre puţinii ţigani căldărari care au mai rămas în viaţă în România, iar talentul său este apreciat în Norvegia sau în Elveţia, unde a fost chemat să realizeze lucrări edilitare extrem de complicate. Pe de altă parte, în ţara natală a avut parte doar de dezamăgiri.
Arhitecţi şi ingineri specialişti în prelucrarea metalelor nu au fost în stare să redea întocmai, folosind tehnica performantă, modelul felinarelor medievale din parcurile elveţiene. Singur, Lali Gabor, aşa cum este alintat de prieteni, a reuşit să îndoaie cuprul cum nici măcar imprimanta 3D nu a reuşit s-o facă. Doar cu foc, ciocan şi nicovală, Lali a demonstrat cât de valoros poate fi meşteşugul ţiganilor gabori apreciat în vestul Europei, dat hulit în România.
«Omul a rămas înmărmurit»
De loc din comuna Crăciuneşti (Mureş), Lali locuieşte acum la Cluj, unde deţine un mic atelier, scrie adevarul.ro. Anul trecut, în prag de Crăciun, l-a contactat un anume domn Florea, care exporta mobilier stradal din fier forjat. Omul se poticnise la un proiect important. Avea comandă să trimită în Elveţia câteva zeci de felinare din cupru, însă forma lor, ca un trunchi de piramidă, cu un capac octogonal, nu putea fi realizată nici de specialiştii care lucrau cu tehnica 3D. Trunchiul felinarului putea fi redat, însă nu şi capacul, prea complicat. „M-apucă dracii. Aveam câteva rebuturi de tablă, măsor să văd cât e latura, cât e înălţimea de la bază la acoperiş, care ar fi înclinaţia şi, cam într-o jumătate de oră, o bucată desfăşurată am tăiat-o, am segmentat-o, bineînţeles că m-a ajutat şi geometria de la şcoală, pentru că am fost unul dintre cei mai buni, şi dau gata felinarul. Când au văzut că eu din ochi, fără şablon, raportor, pe tehnica mea populară, am reuşit, unuia i-a picat paharul din mână. Mi-a zis: «Mai dă-o-n p***a mă-sii de treabă, eu am terminat facultate, dar îmi dă ţiganul lecţii». Nu a zis-o la modul să mă jignească. Ţiganul Lali Gabor, din neam de gabori tinichigii, dă lecţii la oameni cu facultăţi“, se amuză meşterul. Aşa se face că meşterul şi cei doi fii ai săi s-au pus pe treabă. În câteva zile, gaborul a dat gata 18 felinare, care au luat drumul Elveţiei. „Când am făcut lămpile şi le-a văzut, omul aproape că a plâns, a rămas înmărmurit“, se mândreşte Lali.
«Poliţiştii norvegieni mă protejau şi mă salutau»
În Norvegia şi Suedia, artistul căldărar e cunoscut drept „omul cu pălărie“ şi „îmblânzitorul focului“. Împreună cu artişti norvegieni, a ajuns să restaureze o fântână arteziană cu elemente decorative metalice. Primul proiect de restaurare eşuase, iar primarul din Kvam era la punctul de a răspunde cu funcţia dacă fântâna nu era gata la timp. „Eu m-am enervat şi am luat tot proiectul în mână. Au rămas doar să mă asculte şi am făcut o fântână arteziană din aramă la care 500 de oameni au aplaudat când eu am împins butonul să meargă apa“, povesteşte Lali. În Norvegia, meşterul gabor a simţit că oamenii sunt extrem de calzi: „Plecam noaptea pe la două şi mergeam la culcuş pe jos, când numai ce văd poliţia în spatele meu. Aveam în minte comportamentul miliţiei de pe vremea lui Ceauşescu. Dar ştiţi ce s-a întâmplat? Acei oameni ştiau de mine, îmi ziceau «omul cu pălărie» şi au venit în spatele meu să mă ocrotească pentru ca vreo maşină să nu mă lovească. Iar când am intrat în curtea pensiunii, au dat drumul la girofar şi m-au salutat cu mâna”.
Suspectat că fură stâlpul de la castel
În România, meşteşugul său i-a adus reclamaţii la poliţie. Lali Gabor a participat în 2019 la bienala Art Encounters din Timişoara. Împreună cu artişti norvegieni şi suedezi a fost invitat să restaureze elementele metalice decorative din parcul Castelului Huniade, aflat în oraşul de pe Bega. „Şi trece o doamnă în vârstă, face o poză aşa, cum lucram la stâlp şi-l frecam cu peria de sârmă. Are atâta cap să trimită la poliţie poza cu noi. Ziua aceea nu o s-o uit în viaţa mea. Şeful poliţiei acţionează, că ţiganii fură ziua în amiaza mare stâlpul de la Castelul Huniade, şi trimite pe capul nostru un echipaj de poliţie. Mi-a fost atât de ruşine, nu de mine, pentru că am păţit-o de multe ori, mi-a fost ruşine de norvegienii şi de suedezii care veniseră pe banii lor să restaureze nişte elemente de design ale castelului Huniade, iar poliţia vine şi-şi bate joc de noi“, mărturiseşte Lali.
Lali are o meserie pe cale de dispariție în țară, dar foarte căutată în vestul Europei. Dacă nu-și va păstra meșteșugarii, România va fi nevoită ca, în curând, să ceară ajutor din țări ca Turcia și Bulgaria, crede “omul cu pălărie”.
