Audieri în dosarul accidentului din Apuseni: ce vor să afle procurorii
Deși nu a mai fost în atenția public, dosarul ”accidentului din Apuseni” nu a fost înmormântat. Procurorii PICCJ au audiat, în ultimele două săptămâni, în calitate de martori, nouă angajaţi de la ROMATSA, Ministerul Transporturilor şi Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă relatează corespondentul Mediafax. Anchetatorii au cerut date despre angajaţii care aveau atribuţii în operaţiunile de căutare şi salvare care au avut loc după accidentul aviatic din Munţii Apuseni.
"În continuarea cercetărilor privind accidentul aviatic produs la data de 20 ianuarie 2014, în Munţii Apuseni, echipa de procurori a Secţiei parchetelor militare, desemnată cu efectuarea actelor de urmărire penală în cauză, a procedat, în perioada 27 octombrie - 7 noiembrie 2014, la audierea a 9 martori, reprezentând persoane din cadrul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, angajaţi ai ROMATSA şi ai Ministerului Transporturilor", arată Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), într-un comunicat de presă transmis luni agenţiei MEDIAFAX.
Surse din cadrul anchetei au dezvăluit că au fost cerute informaţii de la Ministerul Transporturilor şi ROMATSA cu privire la îndatoririle de serviciu ale angajaţilor care aveau atribuţii în operaţiunile de căutare şi salvare care au avut loc după accidentul din 20 ianuarie.
"În raport de datele rezultate din aceste activităţi, va fi readaptat şi planul de anchetă în vederea soluţionării cu celeritate a cauzei", a precizat PICCJ.
Pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa în accidentul aviatic produs în 20 ianuarie, în Munţii Apuseni, într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Cluj şi Alba. În accident au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul "Sfânta Maria" şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor. Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.
Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
Cercetările în dosarul accidentului din Apuseni sunt făcute de procurorii militari din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia şi-a declinat competenţa, în 4 februarie, din cauză că trebuie audiate persoane din instituţii centrale ale statului cu atribuţii în gestionarea situaţiilor de urgenţă.
Procurorul general al Parchetului Curţii de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, declara atunci că în cazul accidentului aviatic din Apuseni există "suspiciunea unei conduite culpabile din partea unor persoane care au făcut parte din celulele de criză, persoane care au calitatea de ministru".
Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au făcut cercetarea locului producerii accidentului şi au ridicat mijloace materiale de probă. De asemenea, au fost audiate persoanele rănite în accident, medici de urgenţă, personalul ISU, al Jandarmeriei, personalul silvic, localnicii, pădurarii care au participat la căutări.
În 11 februarie, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au dispus, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale pentru ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă şi neglijenţă în serviciu.
În 17 februarie a fost începută urmărirea penală şi pentru infracţiunile de neluare şi nerespectare a măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă, precum şi pentru încălcarea de către personalul aeronautic civil a îndatoririlor de serviciu.
Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian (ROMATSA) a trimis, în urma solicitării venite de la procurori, transcrierile convorbirilor purtate de personalul acestei instituţii, în timpul zborului aeronavei. Pe lângă transcrierea convorbirilor, procurorii Secţiei Parchetelor Militare au mai cerut de la ROMATSA şi documente referitoare la briefing-ul meteorologic al zborului.
De asemenea, anchetatorii au solicitat Serviciului de Telecomunicaţii Speciale fişele de caz referitoare la accidentul aviatic şi procedura urmată de operatorii serviciului 112, de la sesizare şi până la închiderea cazului, potrivit metodologiilor, procedurilor operaţionale şi protocoalelor în vigoare. Procurorii au solicitat STS declasificarea convorbirilor efectuate prin 112 în ziua producerii accidentului aviatic din Apuseni, precum şi relaţii privind tehnicile de localizare a apelanţilor acestui serviciu.
Anchetatorii au mai solicitat, de la Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), relaţii privind modalitatea tehnică în care furnizorii de servicii publice de telefonie asigură preluarea apelului la serviciul de urgenţă 112 şi facilitează localizarea acestor apeluri de către SNUAU 112.
De asemenea, procurorii au primit de la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării documentele prezentate în şedinţa din 2 februarie 2014 privind accidentul aviatic.
În dosar au mai fost primite, de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, înregistrările video ale aeronavei din momentele anterioare decolării.
Procurorii au cerut de la Ministerul Transporturilor raportul preliminar întocmit de inspectorii Centrului de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS).
De asemenea, au fost audiaţi ca martori angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Ministerului Apărării Naţionale, controlori de trafic aerian, conducerea şi personalul Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, ofiţeri de rang superior din Jandarmeria Română şi Inspectoratului General al Aviaţiei Civile, angajaţi ai Serviciului de Ambulanţă Bucureşti - Ilfov.
Părinţii şi sora Aurei Ion au fost, în 21 martie, la PICCJ, unde au dat declaraţii în anchetă, iar procurorii le-au pus la dispoziţie dosarul.
Centrul de Investigaţii şi Analiză pentru Siguranţa Aviaţiei Civile (CIAS) arăta că un factor important care a dus la producerea accidentului din munţii Apuseni a fost reprezentat de condiţiile meteorologice nefavorabile din timpul zborului.