Azi sărbătorim Buna Vestire. Iată ce spune Legenda Cucului
La 25 martie, credincioșii ortodocși sărbătoresc Buna Vestire, cea mai importantă sărbătoare din postul Paștelui. I se mai spune și Ziua Cucului, deoarece există o legendă care spune că azi, de Blagoveștenie, pasărea începe să-și strige neîncetat perechea. Iată ce spune Legenda Cucului, una dintre cele mai frumoase povești rostite în popor din vremuri străvechi.
În folclor, ziua de Bună Vestire mai este cunoscută și drept Ziua Cucului. Una dintre legende spune că pasărea cuc și-a părăsit soția din cauza infidelităților ei și a blestemat-o să-l strige și să se tânguie după el, odată cu sosirea primăverii până la sfârșitul acesteia. În ziua solstițiului de vară, după Sânziene, cucul amuțește pentru că, spune povestea, se îneacă cu un bob de orz. Această pasăre simbolizează atât lenea, cât și gelozia, iar în anumite zone cucul reprezintă divinitatea.
O altă legendă spune povestea și mai detaliat, aduncând infrmații noi. Astfel, se pare că pasărea pe care azi noi o numim cuc nu este, de fapt,cucul adevărat, cel cu pene de aur, ci perechea acestuia, pe nume Sava. Se spune că în vremuri demult apuse cucul și Sava trăiau împreună pe pământ ca soț și soție. Sava I-a fost însă necredincioasă cucului care a decis s-o părăsească și să plece în cealaltă lume. Sava l-a întrebat atunci unde se duce, când și unde ar putea să-l caute. Supărat, cucul I-a spus că, dacă vrea, poate să-ll caute între Blagoveștenie și Sânziene. Astfel, Sava, recunoscându-și greșeala și dorind s-o îndrepte, în fiecare an, începând din ziua Bunei Vestiri zboară din pom în pom și din creangă în creangă chemându-și înapoi iubitul. În zadar, însă, deoarece cucul nu se va mai întoarce niciodată la ea. Darsava nu renunță și încearcă an de an să-și regăsească perechea. O altă poveste spune că de Bună Vestire se dezleagă limbile tuturor păsărilor, dar mai ales cea a cucului care toată iarna a fost uliu, iar de Blagoveștenie se preface iar în cuc.
Prin alte părți ale țării se spune că de Sânziene cucul mănâncă orz și, pentru că se îneacă cu un bob, amuțește și se transformă în uliu. Prin alte regiuni se cunoaște povestea cucului cu pene de aur care cântă numai în cer, de pe lumea cealaltă, iar aici, pe pământ, o auzim numai pe Sava, soția părăsită, care l-a înșelat cu privighetoarea. Alte povești vorbesc despre doi frați blestemați de tatăl lor povești care se strigă unul pe altul pe nume dar nu se mai găsesc niciodată.
Ce reprezintă strigătul cucului
Cine vrea să afle câți ani mai are de trăit, trebuie ca de Bună Vestire, de la primul cântec al cucului, să numere strigătele acestuia. Numărul reprezintă anii rămași de viață. În alte zone din țară, lgenda spune că numărul strigătelor reprezintă numărul anilor pe care îimai au de așteptat fetele tinere până la căsătorie. Se mai spune că, așa cum te prinde cântecul păsării – trist, fericit, bucuros, liniștit, împlinit, sănătos sau bolnav – așa vei rămâne tot anul.
Obiceiuri străvechi și ritualuri de Bună Vestire
Potrivit romaniaistorica.ro, printre ritualurile populare practicate pe 25 martie se numără hrănirea îngerilor cu apă, pâine și sare, afumarea cu tămâie a vitelor din gospodărie pentru a nu se îmbolnăvi, afumarea livezilor penru a fi ferite de dăunători și a da roade bogate. Mai există în unele locuri obiceiul împușcării anafurei așezate într-un copac, pentru a prevesti talentul vânătoresc al celui care țintește. Toate aceste obiceiuriși practici sunt însoțite de cântece și descântece specifice, multe dintre ele adresate cucului, căruia i se cere darul prevestirii, sau de strigăte dea amenințare pentru a convinge pomii să rodească sau pentru alungarea iernii.
Citește și:
Dragostea în vremuri de coronavirus. O tănără a fugit din carantină de dorul iubitului
Coronavirus România. Situaţie critică în Suceava: şi Gheorghe Flutur este pozitiv
