Calendar ortodox 2020, 24 decembrie. Sfinţii zilei. Sfânta Muceniţă Eugenia. Ajunul Crăciunului

24 decembrie 2020 1:18

Ultima actualizare: 6 martie 2022 13:15

Sfânta Muceniţă Eugeniafoto: doxologia.ro

Sfânta Muceniţă Eugenia este prăznuită la data de 24 decembrie în Calendarul ortodox. Sfânta Muceniţă Eugenia este între sfinții zilei, cinstiţi de credincioșii ortodocși, conform Calendarului ortodox 2020, pentru data de 24 decembrie. Numai seara, grâu fiert îndulcit cu miere, poame, covrigi sau turte de făină.

Tatăl Muceniţei Eugenia, Filip, a fost guvernatorul Egiptului în vremea împăratului Comod şi o avea de soţie pe Claudia şi încă doi fii, Avit şi Serghie. Filip îi prigonea pe evrei pe care-i ura iar cu creştinii se arăta un pic mai îngăduitor deşi, pentru a respecta porunca împărătească îi izgonise din cetate, unde puteau să vieţuiască în pace şi să slujească lui Hristos. Aici el guverna şi educa pe fiica lui, Eugenia, în spiritul păgânismului o învăţa retorica dar şi să filosofeze, o învăţa greaca şi latina, iar ea se dovedea dezgheţată la minte învăţând cu uşuinţă, reţinea tot ce i se spunea sau citea de prima oară. Eugenia nu era numai frumoasă la chip cu un trup atrăgător ci era şi deşteaptă înţeleaptă dar mai ales cuminte şi ascultătoare şi drept urmare mulţi oameni de seamă o doreau de noră dar părinţii ei cei înţelepţi spuneau că Eugenia are dreptul să-şi aleagă soţul. Prin voinţa lui Dumnezeu a ajuns în posesia Epistolelor scrise de Sfântul Apostol Pavel şi care circulau printre credincioşii creştini ca odoare de mare preţ. De acolo a aflat ea despre unicul Dumenzeu cel Viu, toată învăţătura de până atunci a prins sens şi a crezut în Hristos fără să se îndoiască nici o clipă.Pentru că dorea să afle mai mult despre Iisus iar creştinii în cetate nu erau bineprimiţi, a cerut ea îngăduinţa de a ieşi din cetate. Ea a primit Sfântul Botez, s-a tuns şi s-a îmbrăcat bărăbăteşte şi a intrat la mănăstire unde se nevoia cu alţi fraţi tăind precum călugării şi slujind lui Dumnezeu. Atât de mult o iubeau fraţii pentru smerenia ei încât când a răposat stareţul au ales-o pe ea să fie stareţ.Într-o zi o femeie numită Melentia a ajuns bolnavă la mănăstirea păstorită de de Evgheniu şi şi-a găsit vindecare. Ea s-a apropiat de Evghenie şi a început să poftească la el trupeşte, neştiind că e femeie ca şi ea. Atât de mult s-a aprins Melentia încât şi-a dezvăluit dorinţa lui Evghenie iar acesta refuzat. Melantia, neputând să accepte refuzul s-a întors în cetate şi început să se plângă la guvernator de creştinii de la mănăstirea la care stareţe era Evghenie, că a intrat peste ea şi a siluit-o. Eparhul Filip care nu mai ştia nimic de fiica lui dispărută fără urmă în afara cetăţii, i-a adus la judecată pe monahi, având de-a dreapta şi de-a stânga lui pe cei doi fii, Avit şi Serghie. Aşa că au început a-i judeca pe călugări în frunte cu Evghenie considerat capul tuturor răutăţilor. Multe mărturii s-au adus împotriva lui Evghenie, nu numai din partea Melentiei ci a multor slujnice ale acesteia care aruncau minciuni asupra monahului. După ce a ascultat toate acuzele când i-a venit rândul să se apere, Evghenie şi-a sfâşiat hainele şi şi-a arătat o parte a trupului feciorelnic dovedind că-i parte femeiască. Filip, Avid şi Serghie au recunoscut în ea pe fiica şi sora pierdută, Eugenia. Melentia s-a ruşinat şi a fugit acasă cu frică şi s-a pogorât foc din cer peste ea, casa toată a ars împreună cu toate bunurile şi visteria şi nici o urmă din ea nu s-a mai găsit.De bucuria găsirii ficei pierdute prin aşa minune toată familia a primit învăţătura lui Hristos s-a botezat şi pacea s-a aşternut spre nemulţumirea necuratului. Curând zvastia vrăjmaşului contra faptelor bune a pornit din nou. Nouă ani a domnit cu folos Filip în ţara egiptului dar păgânii îl acuzau că atrage poporul la închinare asupra celui pe care l-au răstignit evreii. Aşa că el a lăsat dregătoria a vândut tot ce avea şi a împărţit săracilor iar creştinii din Alexandria l-au ales episcop. Eparhul numit în locul lui, Terentie, a făcut tot ce a putut şi l-a întemniţat pe Filip iar mai apoi l-a omorât. Claudia a făcut atunci o casă de primire în care avea grijă de săraci şi de străini iar Eugenia aduna fecioare şi le învăţa despre Hristos. Aşa i s-a alăturat şi Vasila, de os împărătesc pe care a învăţat-o cum să creadă în Hristos. Sfânta Vasila era la rândul ei cu un dregător, Pompei, şi trecerea ei la dreapta credinţă a atras mânia lui asupra lor şi acesta le-a predat autorităţilor care le-a dus să se închine la templu, cu forţa. Dar ele s-au rugat şi statuia lui Jupiter s-a prăbuşit şi s-a sfărâmat. Atunci le-au acuzat că sunt vrăjitoare, şi pe Vasila au înjunghiat-o iar pe Eugenia au aruncat-o în Tibru cu o piatră de rău de gât. Doar că piatra s-a dezlegat şi sfânta plutea pe ape întocmai ca Hristos şi sfântul Petru. Apoi au aruncat-o într-un cuptor încins dar focul i s-a supus şi nu a ars-o şi nici măcar nu a afumat-o. Atunci cu frică au aruncat-o într-o temniţă adâncă, fără apă şi fără mâncare. Pentru că îngerii o hrăneau cu pâine şi miere, Eugenia în loc să moară s-a vindecat de toate rănile primite când era chinuită. În cele din urmă un călău a înjunghiat-o chiar în Ziua Naşterii Domnului şi Claudia a îngropat-o pe Calea Romanilor, în afara cetăţii.

Troparul Sfintei Cuvioase Muceniţe Eugenia

Glasul al 4-leaMieluşeaua Ta, Iisuse, Eugenia, strigă cu glas mare: pe Tine, Mirele meu, te iubesc și pe Tine căutându-Te mă chinuiesc și împreună mă răstignesc și împreună mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără de prihană, primește-mă pe mine ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Condacul Sfintei Cuvioase Muceniţe Eugenia

Glasul al 4-leaArătatu-Te-ai astăzi lumii și lumina Ta, Doamne, s-a însemnat peste noi, care cu cunoștință Te lăudăm. Venit-ai și Te-ai arătat, Lumina cea neapropiată.De slava cea trecătoare a lumii fugind, pe Hristos L-ai iubit, păzind nevătămat bunul neam al sufletului tău, muceniţă de Dumnezeu înţelepţită, Sfântă Eugenia, Prealăudată.

Calendar ortodox 2020, 24 decembrie. Ajunul Crăciunului

Ajunul Naşterii Domnului este ultima zi din postul Crăciunului. La ortodocşi postul se ţine după putere, iar în această zi e bine să nu mănânci nimic până la ora 15.00. Unii aşteaptă seara şi luceafărul de seară în ca o rememorare a stelei care i-a călăuzit pe magi. Oricum, când mănânci e bine să mănânci grâu fiert cu miere şi fructe uscate în amintirea profetului Daniel şi al celor trei tineri care-l însoţeau. Mai poţi mânca nişte turte din făină frământată cu apă şi sare care se coc pe plită şi se mănâncă înmuiate în sirop de miere sau zahăr date cu nucă măcinată. În ajunul Crăciunului se merge cu colindul iar preoţii vestesc Naşterea Domnului în parohia lor. Postul se încheie în Ziua de Crăciun, după sfânta Liturghie!