Căluşar la 90 de ani

Mircea Ilie din Râşnov e conducătorul colindătorilor de peste jumătate de veac

Din tată-n fiu! Aşa a fost transmisă pasiunea pentru joc şi voie bună. La cei 90 de ani ai săi, Mircea Ilie, un pensionar de 90 de ani din Râşnov, judeţul Braşov, a ajuns cel mai longeviv căpitan al unei cete de căluşari din ţară.

”Tatăl meu a fost căluşar şi m-a învăţat să dansez pe mine, dar şi pe ceilalţi opt fraţi ai mei. Noi am jucat cu bătrânii satului până când vechiul căpitan mi-a predat ştafeta pentru că era în vârstă. Aşa am ajuns căpitan al căluşarilor la 40 de ani şi mai am funcţia asta şi în ziua de azi”, povesteşte Mircea Ilie. Formaţia de căluşari Râşnov se adună în fiecare an, de Sărbători, la „Balul Căluşarilor”.

Nea Mircea joacă şi acum căluşarii, cot la cot cu învăţăceii lui

Toată suflarea vine la Casa de Cultură cu mâncare, băutură, prăjituri, cozonaci şi oamenii cântă, dansează, iar bărbaţii joacă „dansul căluşarilor”. Pentru că i-a plăcut foarte mult acest obicei, Mircea Ilie i-a învăţat pe tinerii din Râşnov toţi paşii. Din prima grupă de copii instruită de Nea Mircea a făcut parte şi fiica lui, Elena. „În 1975, când fiica mea era în clasa a opta, trebuia să pregătim un spectacol pentru Cântarea României şi m-am dus la ea la şcoală şi am învăţat-o pe ea şi pe colegii ei cum se joacă. Erau trei băieţi şi restul fete, dar toată lumea s-a îmbrăcat în straie populare bărbăteşti pentru că dansul căluşarilor este jucat doar de bărbaţi”, îşi aminteşte şeful căluşarilor din Râşnov. În timp, Mircea Ilie devenise singurul râşnovean care ştia dansul căluşarilor la perfecţie. Pentru ca paşii să fie respectaţi şi de urmaşii lui, căpitanul a găsit o soluţie inedită. Şi-a imprimat vocea pe un CD cu ajutorul căruia căluşarii repetă ori de câte ori au ocazia.

Poartă costumul moştenit de la tatăl său

Când a împlinit 90 de ani, toată familia a venit să-l serbeze: soţia, copiii, nepoţii, fraţii, verişorii şi alte rude

Este obligatoriu pentru un căluşar să fie îmbrăcat în straie populare la evenimentele importante ale comunităţii, dar şi atunci când urcă pe scenă. Nea Mircea poartă şi acum costumul pe care l-a primit de la tatăl lui. Portul tradiţional e din anii 1880 şi este format din cămaşă, cioareci (iţari), călţuni (cizme), brâu, bete cu tricolorul României şi căciula cu pană de păun. ”Eu sunt ultimul căluşar din vechea gardă. Toţi colegii mei cu care am jucat au plecat dintre noi şi acum au mai rămas doar câţiva, unii mai tineri, alţii mai în vârstă, care încearcă să ducă mai departe tradiţia căluşarilor”, spune Mircea Ilie.