Campionii cu transplant. Pacienţii români salvaţi din ghearele morţii au câştigat Turneul balcanic la fotbal
O performanţă mai emoţionantă decât un triumf la Campionatul Mondial: o echipă de fotbal a României având în componenţă pacienţi care au beneficiat de un transplant a câştigat acum câteva zile Turneul balcanic din Bulgaria. Cel mai bun jucător a fost desemnat mijlocaşul român Pompei David (43 ani), care trăieşte cu o inimă nouă din 2001.
Învingători în luptele duse cu boli grave, câţiva pacienţi români care au suferit transplant de organe au mai câştigat o competiţie. Reuniţi într-o echipă a României, pacienţii salvaţi susţin din toate puterile donarea de organe, astfel încât şi alţi suferinzi să beneficieze de dreptul la viaţă, relatează “Adevărul”.
Între 1 şi 3 mai, echipa Asociaţiei Transplantaţilor din România a câştigat, la Sofia (Bulgaria), Turneul balcanic de fotbal, destinat promovării donării de organe. Românii au obţinut trofeul turneului şi, totodată, diploma pentru „Cel mai bun jucător cu transplant” - mijlocaşul Pompei David din Baia Mare. “Naţionala” României a terminat la egalitate, 0-0, meciurile cu Bulgaria şi cu Turcia, în ambele dispute impunându-se la penalty-uri.
Din echipa mixtă a României au făcut parte, pe lângă primitorii de organe, un donator şi foşti jucători de fotbal. Căpitanul echipei a fost reputatul chirurg transplantolog Vladislav Braşoveanu. Antrenor e fostul arbitru de fotbal Vali Ioniţă. „Ne-am bucurat enorm, fiindcă e un rezultat de echipă. Iar pentru colegul nostru Pompei David, toată admiraţia! Performanţa sa e aparte, având în vedere că a beneficiat de un transplant de cord“, a mărturisit Ion Băjan, jucător în echipa campioană. Băjan, care a beneficiat de un rinichi de la Popa Valentin, n-a vrut iniţial să vină la turneu, dar donatorul l-a ameninţat în glumă: “Nici eu nu merg la Sofia fără rinichiul meu!”.
Tatăl a ascultat inima fiului pierdut
Pompei David, de loc din Maramureş, trăieşte cu inima altcuiva de la vârsta de 30 ani. Fost şofer de TIR, el povesteşte: „A pornit de la o viroză respiratorie netratată la timp. Aveam o stare de oboseală, iar medicul mi-a spus că e grav“.În 2000, starea lui s-a degradat. “Am mers la Spitalul Floreasca din Bucureşti, la doctorul Şerban Brădişteanu. În septembrie 2001 s-a ivit o inimă pentru mine, de la un donator în moarte cerebrală. Am făcut transplantul, primind inima unui tânăr de 20 ani. Pe 20 octombrie eram acasă, iar pe 20 ianuarie 2002 plecam iar în cursă“, povesteşte pacientul.Pompei David nu poate uita momentul întâlnirii cu părinţii lui Marius, tânărul din Breaza care i-a fost donator. S-au îmbrăţişat, apoi au tăcut şi au plâns. Tatăl lui Marius a scos o poză a băiatului şi trei lumânări, rugându-l pe bărbat să meargă la mormântul fiului. Acolo, la căpătâiul lui Marius, tatăl l-a rugat pe Pompei să-l lase să asculte inima fiului pierdut. L-a cuprins în braţe, a plecat urechea pe pieptul bărbatului şi au stat aşa minute în şir. „Emoţia aceea foarte puternică o simt şi acum. Părinţii lui Marius fac parte din familia mea”, se confesează Pompei.
