Cât de mult trebuie să te temi când cineva încearcă să deschidă ușa avionului în zbor?
Un român de 44 ani a încercat să deschidă ușa unei aeronave, în zbor, care efectua o cursă între Palma de Mallorca și Ibiza. Se întâmpla în ianuarie 2016, iar motivul invocat e halucinant: voia să se sinucidă. Sâmbătă, un alt conațional a fost pus la pământ de echipajul unei aeronave, după ce ar fi forțat ieșirea de urgență, în timpul aterizării pe un aeroport din Roma. Click! îți spune cât de plauzibil este scenariul depresurizării unui avion când cineva încearcă să deschidă, manual, o ușă în timpul zborului.
Așa cum probabil știți din instructajul de care avem parte înainte de decolare, depresurizarea unei aeronave este „puțin probabilă”. Puțin probabilă nu înseamnă imposibilă, motiv pentru care există proceduri standard de acțiune în eventualitatea acestui scenariu de groază. Nu același lucru se poate spune despre deschiderea voluntară, manuală, a ușilor unui avion de pasageri în timpul zborului, care este imposibilă. În urma incidentului de sâmbătă, când un român a fost oprit cu brutalitate de echipajul unei aeronave în timpul operațiunii de aterizare pe un aeroport din Roma, am considerat util să lăsăm experții să vorbească despre asta.
„Un avion precum cel în cauză este presurizat și este imposibil să deschizi o ușă în timpul zborului. Nici una nu se poate deschide câtă vreme aeronava se află în aer”, ne spune din start Rucsandra Magdalena Mihai, fostă însoțitoare de zbor. Cu 29 de ani de experiență în domeniu, Rucsandra spune că nu contează altitudinea la care se află aeronava, presiunea din cabina pasagerilor făcând imposibilă deschiderea oricărei uși de avion prin puterea brațelor. Totuși, ieșirile de urgență nu sunt complet sigure, putând fi manevrate în anumite condiții. În primul rând, la altitudini mici, cel puțin teoretic, ai putea deschide o ușă de avion dacă ai avea mușchi de Mister Olimpia și o cheie hidraulică. Dar, având în vedere situația puțin probabilă de a putea urca cu așa ceva în avion, nu vei putea deschide acea ușă sub nici o formă cu mâinile goale.
Ușile unui avion de pasageri pot fi deschise manual doar în momentul în care roțile aeronavei au atins pista. Acest lucru se datorează unui sistem automat de închidere/blocare, care a fost instalat pe avioanele de pasageri începând cu anul 1972. Cu un an înainte, un american pe nume D. B. Cooper a reușit să deschidă una din ușile de pasageri din coada avionului, după care a sărit din aeronavă cu parașuta. Bărbatul, care recursese la acest gest după ce furase 200.000 de dolari, nu a fost găsit niciodată.
În urma acestui incident, toate avioanele de pasageri au fost dotate cu un sistem de senzori și un echipament de închidere/deschidere automată, conectat la trenul de aterizare. Astfel, când roțile aeronavei se ridică de la sol, ușile sunt securizate automat, neputând fi deschise cu mâinile. În același timp, sistemul deblochează ușile atunci când roțile ating pista sau când trenul de aterizare coboară. Acesta ar putea fi motivul pentru care întreg personalul de însoțire a intervenit pentru a-l imobiliza pe românul care a produs panică în cursa de sâmbătă București-Roma.
Când și cum se depresurizează o aeronavă
După cum spuneam, depresurizarea unei aeronave de pasageri este puțin probabilă (fiindcă s-a întâmplat de puține ori raportat la numărul de zboruri), dar asta nu înseamnă că nu e posibilă. Acest fenomen poate să fie lent (atunci când o ușă nu a fost închisă ermetic sau când sunt probleme la sistemul de presurizare). Pierderea graduală și lentă a presiunii poate cauza probleme echipajului, care este nevoit să anunțe pasagerii că situația impune folosirea măștilor de oxigen și a centurilor de siguranță. Măștile de oxigen cad în momentul în care aeronava ajunge la o altitudine de 14.000 de picioare (4.268 metri). „În acest caz, însoțitorii de zbor trag cea mai apropiată mască și o fixează pe nas și pe gură, respirând normal, monitorizează cabina și verifică toaletele să nu rămână cineva blocat înăuntru, pregătesc buteliile de oxigen portabile cu măștile de oxigen aferente”, spune Rucsandra Mihai, în prezent instructor pentru viitoarele însoțitoare de zbor la Vreau să fiu stewardesă. În același timp, însoțitorii de zbor iau măsuri pentru protejarea propriilor vieți, așezându-se și legându-și centura de siguranță, și așteaptă alte instrucțiuni ale comandantului.
„Efectele lipsei de oxigen pot apărea la altitudini de 15.000 de picioare (4.572 metri) sau mai mari și pot afecta pasagerii, fără ca ei să fie conștienți de acest lucru. Asigurarea siguranței și supraviețuirii pasagerilor și a avionului este un proces de echipă, de aceea însoțitorii de bord trebuie să fie conștienți că orice depresurizare lentă se poate transforma instantaneu într-una rapidă, care necesită coborâre de urgență, inițiată de comandant”, le spune Rucsandra, în cursul ei, tinerelor care vor să devină stewardese.
Depresurizarea rapidă la mare altitudine (cauzată de spargerea unui geam, de o gaură în fuselaj, de deschiderea unei uși fără acționare manuală) este mult mai periculoasă. În acest caz, comandantul va iniția coborârea de urgență, până la o altitudine la care se poate respira normal, fără măști de oxigen. Echipajul de cabină nu va avea timp de informare a însoțitorilor de bord sau a pasagerilor și un anunț preînregistrat va intra în funcțiune, odată cu căderea măștilor. „În această situație, măștile de oxigen cad automat și se aude un zgomot puternic, care crește treptat în cabină. De asemenea, cabina e acoperită de condens, ca o ceață, iar obiectele încep să zboare necontrolat. Când se va încheia această manevră, și avionul va ajunge la o altitudine de siguranță, comandantul va anunța membrii echipajului de cabină că își vor putea relua activitatea. Comandantul va fi în permanență informat despre acțiunile echipajului de cabină, oxigenul folosit, starea de sănătate a pasagerilor și a celorlalți membri din echipaj, cât și despre defecțiunile apărute în structura avionului”, mai spune Rucsandra Mihai în cursul de instruire a viitoarelor însoțitoare de zbor.
