Ce ar câștiga românii din impozitarea veniturilor Bisericii
Mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat a reaprins o discuție mai veche în spațiul public, și anume impozitarea veniturilor Bisericii. Simțindu-se „prigoniți” de revoluția fiscală a guvernului, românii cer statului să oblige instituțiile de cult să fie mai transparente și să contribuie cu mai mulți bani la bugetul de stat.
Goana după bani a statului a provocat un val de nemulțumiri în rândul populației active. Sufocați de măsurile fiscale luate în viteză, românii le cer guvernanților să scuture și desaga cu galbeni a Bisericii. Ministrul de finanțe, Eugen Teodorovici, afirmă că nu s-ar da în lături de la a pregăti „sfântul impozit”, însă modul de taxare a veniturilor instituțiilor de cult din România trebuie să fie diferit de cel care vizează persoanele fizice și juridice. „Acele sume pe care statul teoretic ar trebui să le ia rămân la Biserică. Nu le ia statul deloc, iar biserica, de acei bani, întreprinde activităţi cu caracter social pe care statul le menţionează, şi anume: copii cu probleme, persoane cu dizabilităţi, oameni în vârstă”, a declarat ministrul într-o emisiune televizată. Discuția pare, mai degrabă, neserioasă întrucât statul a demonstrat că nu are nici un interes să se pună rău cu Biserica, instituție cu care a făcut echipă bună după 1989. De partea cealaltă, reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române (BOR) spun că instituția e una de utilitate publică, un organism care oricum alocă mare parte din resursele sale în folosul credincioșilor. La ora actuală, BOR gestionează circa 800 de instituții și servicii sociale (cantine, cabinete medicale, centre sociale pentru copii și vârstnici, grădinițe sociale, locuințe de protecție), înființate cu banii proveniți din comercializarea bunurilor și serviciilor cu caracter religios.
Ce venituri are biserica
În prezent, cultele religioase din România sunt scutite de impozit pentru activitățile economice pe care le realizează, dacă veniturile rezultate sunt folosite în scopuri precise. În această categorie intră întreţinerea şi funcţionarea lor (plata facturilor de utilități), lucrările de construcţie, reparaţie şi consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice. Veniturile sunt scutite de impozit și dacă sunt folosite în scop educativ, pentru furnizarea de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale cultelor religioase. Pe lângă banii câștigați din producerea și vânzarea lumânărilor, calendarelor, vinului bisericesc, cărților și hainelor religioase, Biserica Ortodoxă Română realizează venituri importante, prin arhiepiscopii și eparhii, din serviciile religioase oferite la nunți, înmormântări, botezuri. Aceste venituri, demonstrate cu chitanțe, sunt trecute în dreptul activităților fără scop patrimonial (donații, cotizații). Iată câți bani au declarat la Fisc în 2016 (cele mai recente date) unele dintre cele mai profitabile instituții de cult ale BOR!
Arhiepiscopia Bucureștilor. Conform bilanțurilor depuse la Ministerul Finanțelor, instituția a raportat la 31 decembrie 2016 venituri totale de 51,2 milioane de lei și un profit net de 2,58 milioane de lei.
Mitropolia Moldovei și Bucoviei. A înregistrat venituri care ar face invidioasă orice societate comercială din țară. Instituția a terminat anul 2016 cu un total de 74,29 de milioane de lei și un profit net de 2,67 milioane de lei. Din totalul veniturilor, 15,9 milioane de lei au fost obținute din activități fără scop patrimonial (nunți, înmormântări).
Arhiepiscopia Timișoarei. A declarat că în 2016 a obținut 14,9 milioane de lei, raportând un profit net de 2,1 milioane de lei.
Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. A raporat în 2016 venituri totale de 22,1 milioane de lei și un profit net de 472.996 de lei.
Arhiepiscopia Tomisului. A realizat în 2016 venituri totale de 11,9 milioane de lei și a obținut un profit net de 334.809 de lei.
Arhiepiscopia Romano-Catolică București. Instituția care reprezintă credincioșii romano-catolici din Capitală a raportat în 2012 (ultimele date disponibile) venituri totale de 7,04 milioane de lei și un profit net de 595.006 lei.
Însă nu toate arhiepiscopiile și-au depus bilanțurile anuale la Fisc. Stabilirea unui impozit pe aceste categorii de venituri ale Bisericii ar ajuta statul să-și creeze o imagine legată de sumele pe care le rulează instituțiile de cult. Prin direcționarea acestui impozit către activități cu caracter social, statul ar avea de câștigat, căci va degreva bugetul de stat de sume importante alocate proiectelor sociale.
Televiziune și turism religios
Paleta de servicii religioase ale BOR este mult mai largă, în prezent Patriarhia Română deținând un trust de presă care cuprinde un post de televiziune (Trinitas TV), un post de radio (Trinitas), o agenție de știri (Basilica.ro) și un ziar (Lumina). Acestea sunt mijloacele de informare în masă prin care BOR preferă să-și promoveze acțiunile și mesajele religioase. Deși informația înseamnă putere, trustul de presă al Patriarhiei Române este mai degrabă generator de cheltuieli decât de venituri. Întrucât nu beneficiază de publicitate comercială la fel ca alte instituții de presă, trustul media al Bisericii de bazează pe contribuții interne. Arhiepiscopiile și eparhiile din țară contribuie cu fonduri substanțiale pentru funcționarea grupului media al Patriarhiei.
În schimb, BOR câștigă mai mulți bani din pelerinaje și deplasări turistice efectuate prin agenția de turism a Patriarhiei, Basilica Travel. În 2016, societatea a înregistrat venituri totale de 6,29 milioane de lei și un profit net de 1,83 milioane de lei. O companie de turism care oferă același tip de servicii, Europa Travel, a înregistrat în 2016 venituri totale de 15,3 milioane de lei, însă a declarat un profit de doar 110.503 lei.
Ce impozite plătește Biserica
Biserica Ortodoxă Română și celelalte instituții de cult recunoscute în România plătesc impozite pentru anumite clădiri și terenuri pe care le dețin, pe salariile angajaților, dar și pe orice venit obținut din activități economice dacă acesta nu e direcționat către acțiuni filantropice, educaționale și culturale. Biserica are un statut asemănător cu organizațiile neguvernamentale și partidele politice, care beneficiază de anumite facilități fiscale.
