Ce scrie presa străină despre Corneliu Vadim Tudor
Corneliu Vadim Tudor a murit luni (14 septembrie), la 65 de ani, în urma unui infarct. Trecerea în nefiinţă a fost lider PRM a fost subită şi nu a rămas fără ecou: la înmormântarea care a avut loc joi, peste 4.000 de oameni au venit să îl conducă pe ultimul drum. Moartea lui nu a fost ignorată nici de publicaţiile din afară: iată ce spune presa străină despre Corneliu Vadim Tudor.
Poet, senator, aproape preşedinte, Corneliu Vadim Tudor a fost una dintre cele mai controversate figuri din spaţiul public din România. Numele lui a ajuns şi peste hotare, iar moartea lui timpurie a fost consemnată şi de jurnaliştii străini. Iată ce spune presa străină despre Corneliu Vadim Tudor.
Ce scrie presa străină despre Corneliu Vadim Tudor: o ruşine pentru majoritatea românilor
Ce scrie presa străină despre Corneliu Vadim Tudor e complet diferit de felul în care Vadim a fost prezentat în media românească. Publicaţia britanică The Independent aminteşte doar de atitudinea xenofobă şi antisemită a lui Vadim.
"Nicolae Ceauşescu a lăsat în urmă o legiune de figuri nemiloase şi pline de resurse, determinate de a profita de pe urma noului regim. Politicianul demagog Corneliu Vadim Tudor a fost foarte important în încercarea acestora de a construi un regim democratic cu o agendă foarte limitată.
El s-a transformat din poetul lui Ceauşeşcu în anii 1980 într-un candidat serios la alegerile prezidenţiale din 2000, când partidul său PRM a câştigat un sfert din locurile din parlament. În anii 1990, el a controlat un ziar naţional în care politicienii şi intelectualii care doreau o schimbare adevărată erau puşi la zid. Foşti şi actuali membrii ai serviciilor de inteligenţă i-au dat informaţii suficiente pentru a începe o mişcare în care grupurile minoritare, în special evreii şi maghiarii, au fost numite duşmani ai ţării", spus jurnaliştii englezi.
Ce scrie presa străină despre Corneliu Vadim Tudor: "Mulţi români slab educaţi, traumatizaţi de trecerea bruscă de la un regim comunist la o formă haotică de capitalism, au fost convinşi de discursul lui Vadim. Dar posibilitatea de a călători liber şi intrarea în UE din 2007 a lărgit orizonturile multora şi au slăbit puterea lui Vadim.
Vadim a primit bani, acces nelimitat la media şi imunitate pentru a lansa un partid ultra-naţionalist. Nimic nu s-a întâmplat când bodyguardul lui Vadim a bătut un deputat al opoziţiei în 1993 sau când a pus la cale un marş în decembrie 2006 împotriva raportului Tismăneanu.
Faptul că Vadim a apărat regimul comunist a rezonat cu românii care nu au reuşit să facă ceva după 1989. În 1999, a chemat o armată de mineri în Bucureşti pentru a porni o revoluţie care să dea jos Guvernul, iar în 2000, aproape a fost ales preşedinte. Puterea lui a venit din calităţile de orator şi agitator, dar un element crucial a fost, fără îndoială, faptul că partidul lui Ion Iliescu a ignorat excesele sale", mai punctează The Independent.
Ce scrie presa străină despre Corneliu Vadim Tudor: articolul despre Vadim se încheie spunând că lostul lider PRM a ajuns, în ultimii ani de viaţă, o ruşine pentru români.
"Când mulţi români au trecut peste traumele regimului comunist, abilităţile de manipulare ale lui Vadim nu au mai funcţionat, iar viziunea lui lipsită de toleranţă nu a mai fost interesantă. Dar Vadim a scăzut standardele politice într-un timp esenţial pentru reforma democratică.
Unele televiziuni l-au prezentat, după moarte, drept un om de cultură, ignorându-i xenofobia şi atitudinea antidemocratică. Dar Vadim a devenit o ruşine pentru majoritatea românilor".
Ce scrie presa străină despre Corneliu Vadim Tudor: politician ultranaţionalist
Ce scrie presa străină despre Corneliu Vadim Tudor nu va fi pe placul adepţilor lui, dar este modul în care fostul senator a fost văzut în afara ţării. Jurnaliştii americani sunt însă mai blânzi cu Vadim decât colegii englezi. Publicaţia The Washington Post notează că Vadim a fost "un politician ultranaţionalist şi poet al lui Ceauşescu. El a scris articole peiorative despre evrei, unguri, romi şi români liberali. A negat existenţa Holocaustului în România. Ion Iliescu l-a numit un om de cultură care şi-a iubit ţara".
