Ce sunt cheagurile de sânge și de la ce se formează. Au sau nu legătură cu vaccinul AstraZeneca
Zilele acestea am tot auzit că se vorbește despre tromboze, cheaguri de sânge, care s-ar fi format la câteva persoane după ce s-au vaccinat cu AstraZeneca. Specialiștii explică faptul că nu se poate demonstra o legătură de cauzalitate cu serul, pentru că aceste probleme sunt des întâlnite în rândul populației, care nu s-a imunizat anti Covid-19.
Opt state europene au suspendat vaccinarea cu AstraZeneca. Este vorba despre Danemarca, Suedia, Norvegia, Islanda, Portugalia, Letonia, Cipru, Slovenia. Și asta din cauza temerilor legate de formarea de cheaguri de sânge la persoane vaccinate.
Anterior, Austria, Estonia, Letonia, Lituania şi Luxemburg opriseră de la utilizare dozele dintr-un lot de vaccinuri produse de laboratorul anglo-suedez, după decesul unei infirmiere de 49 de ani din cauza unor „grave tulburări de coagulare”, la câteva zile după primirea vaccinului.
Și în Italia au existat două cazuri de decese, iar în Danemarca unul, ulterior vaccinării, cauzate de probleme de coagulare a sângelui.
În Norvegia au fost patru cazuri grave la persoane care au primit vaccinul. Majoritatea au dezvoltat cheaguri sau anomalii ale sângerării și au avut un număr scăzut de trombocite, au spus autoritățile sanitare de acolo.
Doi dintre ei au murit din cauza hemoragiilor cerebrale, iar ceilalți doi sunt spitalizați.
Dar, o anchetă preliminară a Agenţiei Europene a Medicamentelor (EMA) a subliniat că nu există nicio legătură între vaccinul de la AstraZeneca şi moartea acelor persoane. Dar, chiar și așa, EMA este așteptată să dea un aviz clar. Se mai vaccinează sau nu cu serul creat la Oxord.
Un cheag de sânge este o pată de sânge îngroșată, gelatinoasă, care poate bloca circulația. Se formează cheaguri ca răspuns la leziuni și pot fi cauzate de multe boli, inclusiv cancer și tulburări genetice, anumite medicamente și ședințe prelungite sau repaus la pat.
Cheagurile care se formează la nivelul picioarelor se rup uneori și se deplasează către plămâni sau, rareori către creier, unde pot fi mortale.
Vaccinul AstraZeneca poate cauza cheaguri de sânge?
Vaccinurile nu s-au dovedit a provoca cheaguri de sânge, a declarat Daniel Salmon, directorul Institutului pentru Siguranța Vaccinului de la Universitatea Johns Hopkins.
Cheagurile de sânge sunt frecvente la populația generală, iar autoritățile sanitare suspectează că acele cazuri raportate la primitorii de vaccin sunt cel mai probabil coincidențe și nu sunt legate de vaccinare.
„Există o mulțime de cauze ale coagulării sângelui, o mulțime de factori predispozanți și o mulțime de persoane care prezintă un risc crescut - și acestea sunt adesea și persoanele care sunt vaccinate în acest moment”, a declarat Mark Slifka, cercetător în vaccinuri la Oregon Health and Science University, citat de nytimes.com. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, între 300.000 și 600.000 de americani dezvoltă într-un an cheaguri de sânge în plămâni, în venele de la picioare sau în alte părți ale corpului.
Pe baza acestor date, aproximativ 1.000 până la 2.000 de cheaguri de sânge apar la populația din SUA în fiecare zi, potrivit doctorului Stephan Moll, hematolog și profesor de medicină la Universitatea din Carolina de Nord. „Statele Unite au 253 de milioane de adulți. Așadar, dacă în fiecare zi 2,3 milioane de persoane din Statele Unite se vaccinează împotriva Covid, asta înseamnă că aproximativ 1% din populația adultă se vaccinează în fiecare zi. Calculând în continuare, 1% din 1.000 până la 2.000 de cheaguri de sânge zilnice - 10 până la 20 pe zi - vor apărea la pacienții vaccinați doar ca parte a ratelor normale de fond, care nu sunt legate de vaccin. Numai dacă datele epidemiologice arată că această rată este mai mare, s-ar începe să se întrebe despre o relație cauzală”, atrage atenția doctorul Moll, conform nytimes.com.
Cum se depistează trombofilia?
Testarea în vederea depistării trombofiliei se face printr-o analiză de sânge și se face în următoarele situaţii, potrivit celor de la synevo.ro:
- pacienţi cu episoade de tromboză apărute la vârste tinere sau cu tromboze venoase repetate;
- pacienţi cu episoade de tromboză apărute la vârste tinere sau cu tromboze venoase repetate;
- paciente cu diverse complicaţii ale sarcinii (pierderi recurente de sarcină, preeclampsie, decolare prematură de placentă, restricţie de creştere intrauterină);
- istoric familial de tromboze apărute la vârste tinere. Nu este recomandată însă testarea tuturor membrilor asimptomatici în familiile la care a fost depistat un defect trombofilic, ci numai dacă se are în vedere sarcina, tratamentul cu anticoncepţionale orale sau intervenţiile chirurgicale.
Citește și:
Care au fost cele mai mari frici ale Adelinei Pestrițu pe timpul sarcinii
Ce este tromboza. Boala mortală pe care o fac unii pacienți infectați cu coronavirus
