Ceaușescu îşi dorea să fie mumificat la fel ca Lenin. Dezvăluiri incredibile despre fostul dictator
Nicolae Ceaușescu, după moarte, ar fi fost mumificat precum fostul lider al Revoluției bolșevice și al URSS, VI Lenin, și ar fi fost depus într-un mausoleu ce ar fi fost ridicat special pentru păstrarea trupului său. Din cartea-interviu ”Ceaușescu: Adevăruri interzise” a lui Camil Roguski, arhitectul fostului lider comunist, aflăm însă amănunte surprinzătoare despre ce trebuia să fie prepararea pentru eternitate a lui Ceaușescu.
La fel ca faraonii egipteni, dar după o metodă mai apropiată de „conservarea” fostului lider sovietic, VI Lenin, Nicolae Ceaușescu ar fi fost mumificat după moarte, în condițiile în care regimul comunist rămânea la putere. Chiar dacă despre decesul „Geniului Carpaților” se vorbea doar în șoaptă, existau, oameni care știau ce urma să se întâmple cu trupul liderului comunist după, totuși, inevitabila lui moarte. Unul dintre aceștia era Camil Roguski, fost arhitect al dictatorului comunist, care a dat amănunte incredibile în cartea-interviu „Ceaușescu: Adevăruri interzise”. Astfel, referindu- se la metoda folosită în cazul lui Lenin, preconizată şi pentru Ceauşescu, arhitectul afirma că în primul rând s-ar fi realizat un mulaj de ipsos după trupul liderului comunist.
”După mulaj (în cazul lui Lenin – n.r.), s-a turnat un corp identic cu cel al defunctului, din oţel inoxidabil, dar gol pe dinăuntru. S-a scos apoi pielea mortului, adică în termeni ciobăneşti «a fost belit de piele». Pielea a fost tăbăcită bine de tot, iar carnea şi scheletul mortului au fost incinerate, cenuşa băgându- se în corpul de oţel inoxidabil. Pielea tăbăcită a fost trasă pe acest calapod- om, cusută, pictată, aranjată perfect, de ziceai că este viu şi totul a fost băgat în- tr-un sicriu cu vacuum”, spunea Roguski în dialogul consemnat de Florentina Chivu. Astfel ”preparat”, Ceauşescu ar fi trebuit să rămână „etern”.
Mumia lui Ceaușescu ar fi fost depusă într-un mausoleu
Într-o Românie ce ar fi rămas comunistă, firește că Ceauşescu nu şi-ar mai fi dormit somnul de veci într-un mormânt oarecare din Cimitirul Ghencea, ci ar fi fost ţinut, precum Lenin, la mare cinste, într-un mausoleu ce ar fi trebuit să fie amplasat lângă Casa Radio, pe locul fostelor terenuri de tenis Venus, la intersecţia străzii Ştirbei Vodă cu Calea Plevnei. Identificarea locului în care ar fi urmat să fie înmormântat Nicolae Ceauşescu a fost, fireşte, o problemă de stat. În aceeaşi carte, Camil Roguski afirmă că au existat două posibile zone în care s-ar fi dorit ridicarea unei construcţii noi şi maiestuoase, ce ar fi urmat să devină locul de veci al lui Ceauşescu.
Prima dintre ele fusese desemnată pe locul actualei clopotniţe a bisericii patriarhale de pe Dealul Mitropoliei, unde se află și reşedinţa patriarhală. Ceauşescu s-a lovit atunci de refuzul Patriarhului Teoctist de a muta sediul Patriarhiei în Văcăreşti, aşa cum se preconiza. Faptele, petrecute în anul 1987, au fost confirmate în interviuri date după 1990 de fostul patriarh Teoctist, dar şi de Ion Dincă, temutul „Te-leagă”, prim-viceprim-ministru între 1980 și 1989, cel însărcinat cu ”rezolvarea problemei”.
În aceste condiţii, susținea Roguski, ”tovarăşii” s-au reorientat, următorul loc pentru ridicarea mausoleului fiind stabilit în zona Parcului Operei, aproximativ pe locul fostelor terenuri de tenis de câmp Venus, la intersecţia străzii Şerban Vodă cu Calea Plevnei şi peste drum de așa-numita „Casă Radio”, construcția mamut lăsată în paragină după 1990. Atâta doar că istoria i-a jucat o festă lui Ceaușescu, el ajungând în fața plutonului de execuție, în 25 decembrie 1989, în Târgoviște, iar somnul de veci și-l doarme alături de soția lui, Elena, într-un cavou din cimitirul Ghencea Militar.
