Cine este Igor Dodon, noul preşedinte al Republicii Moldova
Victoria socialistului, fost comunist, Igor Dodon în alegerile pentru fotoliul de președinte al Republicii Moldova marchează apogeul carierei economistului care nu și-a ascuns niciodată simpatiile pro-ruse. La 41 de ani este vârful de lance al Rusiei la granița României.
Igor Dodon (41 de ani) s-a născut în Sadova, Călăraşi, este căsătorit şi are trei copii. A absolvit Facultatea de Economie din cadrul Universităţii Agrare de Stat şi Facultatea de Management din cadrul Academiei de Studii Economice. A fost ministru al Economiei în anii 2006-2008 în Guvernul Tarlev. În Executivul următor, condus de Zinaida Greceanîi, Dodon şi-a păstrat portofoliul, dar a ocupat şi funcţia de prim-vicepremier. În 2009, el a fost ales deputat din partea PCRM, iar în noiembrie 2011 a părăsit formaţiunea şi s-a alăturat Partidului Socialiştilor, al cărui preşedinte a devenit în urma congresului organizat în acelaşi an.
La alegerile locale din iunie 2011, Igor Dodon a pierdut în fața lui liberalului Dorin Chirtoacă, în turul doi al scrutinului pentru funcţia de primar al Chişinăului. Atunci, Chirtoacă a câştigat peste 50 la sută din voturi, iar Dodon, puţin peste 49 la sută.
Din 2014, Dodon a început să vorbească public despre necesitatea ca Moldova să renunţe la Acordul de Asociere şi Liber Schimb cu UE, care a blocat exporturile de produse agroalimentare către Rusia. Astfel, anularea Acordului a fost unul din punctele programului cu care Partidul Socialist al cărui lider este, s-a prezentat la alegerile parlamentare din noiembrie 2014.
”Prima vizită pe care o voi face în calitate de preşedinte va fi în Rusia, unde voi discuta două probleme: reluarea exporturilor şi rezolvarea problemelor migranţilor. Trebuie să le asigurăm condiţii normale de muncă. Fără piaţa rusă, economia Moldovei nu va rezista”, spunea Dodon potrivit adevărul.ro.
Igor Dodon a promis că dacă va fi ales preşedinte va anula examenul de bacalaureat pentru liceeni, considerând că toţi elevii trebuie să termine studiile medii şi că bacalaureatul va fi obligatoriu doar pentru cei care doresc să-şi continue studiile peste hotare. El a făcut aceste declaraţii în contextul în care a acuzat-o pe Maia Sandu că este vinovată de sinuciderea a 400 de elevi în perioada în care a condus Ministerul Educaţiei. Dodon a susţinut că rata ridicată de sinucideri are drept cauză reformele implementate de Maia Sandu, inclusiv prin introducerea camerelor de supraveghere la examenul de Bacalaureat.
Dodon a mai promis că va insista ca istoria României să fie scoasă din programa şcolară şi înlocuită cu istoria Republicii Moldova. În ceea ce priveşte relaţia cu România, Dodon a susţinut că îşi doreşte relaţii bune cu România, dar va fi categoric "împotriva celor care vor să lichideze statalitatea Republicii Moldova".
“Românii sunt prietenii noştri, sunt vecinii noştri, dar este o vorbă: fraţi, fraţi, dar fiecare la casa lui. Niciodată nu am fost anti-român şi niciodată nu voi fi anti-român”, a insistat socialistul. “Eu sunt pentru relaţii bune cu România, dar voi fi categoric împotriva celor care vor să lichideze statalitatea Republicii Moldova, cum este Maia Sandu. Unioniştii în Republica Moldova nu au nicio şansă", a avertizat el. El susţinea că primul decret pe care îl va semna, dacă va câştiga alegerile, va viza miliardul furat. “Miliardul furat trebuie să fie întors de hoţi. Voi anula legislaţia care pune pe spatele cetăţeanului miliardul furat din cele trei bănci”, spunea Dodon în campania electorală. Lupta împotriva celor care pledează pentru unirea Republicii Moldova cu România se află, de asemenea, pe agenda lui Dodon. “Eu voi insista ca istoria Moldovei să revină în şcoli. Copiii noştri trebuie să cunoască adevărul istoric. Sunt multe lucruri în istoria românilor care nu corespund realităţii. Eu mă bazez pe Constituţie, iar în ea scrie limba moldoveneacă”. De asemenea, el a insistat pe necesitatea neutralităţii Republicii Moldova, susţinând că trupele ruse vor pleca doar după rezolvarea conflictului din Transnistria şi că războiul a pornit de la unioniştii ca Maia Sandu.
Rolul preşedintelui este important în Republică Moldova, acesta având dreptul de a întoarce legi în Parlament, de a dizolva legislativul în unele condiţii şi de a numi premierul. Preşedintele moldovean a fost ales, până în acest an, în mod indirect, adică prin votul parlamentarilor după alegerile legislative. Curtea Constituţională a decis însă în 4 martie reîntoarcerea la votul direct pentru desemnarea preşedintelui şi a declarat neconstituţională modificarea anterioară din 2000http://adevarul.ro/moldova/politica/portret-igor-dodon-noul-presedinte-republicii-moldova-1_58293f565ab6550cb87c9675/index.html
