Cine este Omar Hayssam şi cum a reuşit să fugă din ţară după condamnare
Omar Hayssam este un om de afaceri sirian cu cetăţenie română, născut în 1963, în Siria. Conform afirmaţiilor autorităţilor, el a fost implicat în criza jurnaliştilor români răpiţi în Irak, în aprilie-mai 2005. Pe data de 13 iunie 2007, Omar Hayssam a fost condamnat de judecătoria competentă din România la pedeapsa maximă de 20 de ani de puşcărie şi la o despăgubire de câte două milioane de lire pentru fiecare dintre cei trei jurnalişti răpiţi în Irak în 2005.
Omar Hayssam a venit în România în urmă cu 24 de ani. El a reuşit să acumuleze în ţara noastră o avere estimată la circa 100 de milioane de dolari. Se pare însă că mare parte a acesteia a fost trecută pe numele doctorului Yassin, un apropiat al său, imediat după ce jurnaliştii români au fost răpiţi în Irak.
Omar Hayssam a intrat în vizorul procurorilor DIICOT în anul 2004 pentru infracţiuni care aduc atingere siguranţei naţionale, dar şi pentru multiple infracţiuni economice. Omar şi-a construit în România un adevărat imperiu finaciar, înfiinţând sute de firme pe care le înstrăina, după ce derula afaceri păguboase pentru partenerii săi şi pentru stat, potrivit datelor din ancheta procurorilor DIICOT.
Omar Hayssam a fost membru PSD şi a putut fi văzut deseori alături de fostul preşedinte Ion Iliescu în turnee prin lumea întreagă. Potrivit presei, un alt protector al lui Omar ar fi fost Viorel Hrebenciuc.
La 18 ianuarie 2006, în urma unei operaţii suferite la Spitalul Penitenciar Rahova, medicii i-au extirpat de pe colon ceea ce s-a considerat a fi o tumoare canceroasă de aproximativ zece centimetri. Luând în considerare expertizele efectuate de IML şi de Institutul Oncologic, instanţa a menţinut totuşi starea de arest. În 26 aprilie însă, când la dosar a fost depusă o adeverinţă în care se menţionau metastaze ca urmare a operaţiei de neoplasm din ianuarie, adeverinţă semnată de medicul Constantin Tănăsescu, decizia instanţei a fost aceea a eliberării suspectului.
După ce sirianul nu s-a prezentat de trei ori consecutiv la termenele de judecată, judecătorii s-au dovedit foarte circumspecţi în privinţa motivelor medicale şi l-au citat cu mandat de aducere din spital. La termenul din 21 iunie, Omar Hayssam a sosit cu ambulanţa Institutului Oncologic şi însoţit de un medic al spitalului. Avocatul său a repetat faptul că Hayssam tocmai suferise o intervenţie chirurgicală şi că era sedat. În aceste condiţii, judecătorii au decis amânarea audierii sirianului.
Hayssam nu s-a prezentat la nici unul dintre termenele următoare, astfel încât, pe 12 iulie, Curtea de Apel Bucureşti le-a cerut avocaţilor lui Omar să aducă acte care să dovedească internarea inculpatului. O săptămănă mai târziu, pe 19 iulie, avocatul lui Hayssam a recunoscut că nu a reuşit să-şi contacteze clientul, deoarece nu există nicio posibilitate de comunicare cu cel internat la sanatoriul din Vălenii de Munte. În acel moment, instanţa s-a autosesizat şi a cerut arestarea în baza unui nou mandat emis de instanţă.
Omar Hayssam a fost văzut ultima oară pe 30 iunie 2006 , când a plecat cu un prieten, medic arab, să se trateze la clinica naturistă de la Văleniii de Munte. Aici, după cum au constatat poliţiştii şi lucrătorii serviciilor secrete, nu există nici un sanatoriu naturist, ci doar centre unde pacienţii sunt trataţi ambulatoriu.
Fuga lui Omar Hayssam din ţară de sub nasul autorităţilor române a produs un adevărat cutremur în instituţiile statului. A dus la decapitarea serviciilor secrete, iar Ministerul Public a fost lăsat fără şef.
Poliţia, serviciile secrete, procurorii şi presa au început să-l caute prin ţară. Până la urmă autorităţile au acceptat că suspectul numărul unu de terorism a părăsit ţara şi sirianul a fost dat în urmărire internaţională.
Traseul marii evadări folosit de Omar Hayssam pentru a fugi din România a născut speculaţii. S-au vehiculat numeroase trasee, dar singura varinată care a rămas în picioare a fost fuga sirianului la bordul navei Iman-T la data de 30 iunie 2006. O altă variantă luată în calcul de anchetatori privind dispariţia lui Hayssam, a fost şi cea conform căreia acesta ar fi ieşit din România cu o maşină aparţinând corpului diplomatic. După fuga lui Omar Hayssam din ţară, şefii serviciilor secrete şi-au prezentat demisiile la Cotroceni. Radu Timofte, şeful SRI, Gheorghe Fulga, cel al Serviciilor de Informaţiilor Externe şi Virgil Ardelean, cel al Direcţiei de informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Administraţiei şi Internelor, au declarat că au părăsit instituţiile de bună voie.
Următoarea victimă a evadării lui Hayssam a fost procurorul General al Romaniei, Ilie Botoş, care la rândul său şi-a prezentat demisia din funcţie. După fuga omului de afaceri, nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea pentru acest incident.
Omar Hayssam a strâns în România o avere de 100 de milioane de dolari, omul de afaceri de atunci ocupând şi un loc în faimosul Top 300. Cu toate astea, banii lui au dispărut ca prin minune după ce a fost obligat să plătească daune în valoare de 5 milioane de euro celor trei jurnalişti răpiţi în Iark.
Omul de afaceri era recunoscut pentru tactica lui de face bani. Înfiinţa firme pe care le înstrăina, după ce derula afaceri păguboase atât pentru partenerii de afaceri, cât şi pentru statul român.
Citeşte şi:
