Cine sunt suspecții judecați pentru furtul tezaurului dacic. Înțelegerea șocantă făcută de autoritățile olandeze cu hoții
La peste 2000 de kilometri de București, în sala mare a tribunalului din orașul olandez Assen a început marți, procesul celor trei suspecți de 21, 35 și 37 de ani, acuzați de autorități pentru furtul tezaurului dacic din muzeul Drents. Conform înțelegerilor încheiate cu procurorii, chiar dacă vor fi condamnați, cei trei nu vor plăti despăgubiri iar indiferent de decizie, parchetul s-a angajat să nu facă recurs.
Cum s-au comportat suspecții în prima zi a procesului
În timp ce doi dintre suspecți, Jan B. (21), Douglas Chesley W. (37) au asistat la audieri cu ochii plecați și fără a scoate un cuvânt, al treilea, Bernhard Z., în vârstă de 35 de ani a fost mult mai guraliv. El a atacat lucruri care în România ar fi șocante, în ciuda caracterului excepțional al faptelor.
Jan și Douglas au încheiat anterior un acord cu Parchetul în schimbul informaţiilor despre pradă şi returnarea comorilor, recuperate pe 1 aprilie şi prezentate public o zi mai târziu. În schimb Bernhard a refuzat să accepte o astfel de înţelegere, el declarând că Parchetul „căuta doar comorile de artă, nu adevărul”.
Bărbatul, deși a recunoscut că a participat la jaf a atacat vehement publicarea pozelor suspecților în mass-media, în ziare și la televiziune, acuzând că familia sa a fost afectată psihic. El a atacat și faptul că este „băgat” de procuratură în aceeași „oală” cu ceilalți doi suspecți.
Într-o pledoarie înflăcărată, sa că rolul său s-a limitat la a face rost de o maşină şi la a cumpăra diverse obiecte, fără să ştie că acestea urmau să fie folosite pentru furtul unor obiecte de artă. „Situaţia în care mă aflu acum este nedreaptă”, a declarat Bernhard conform RTV Drenthe.
Rechizitorul procurorilor în cazul furtului tezaurului
Parchetul a calificat jaful drept bine organizat şi planificat şi a apreciat că toţi cei trei suspecţi au jucat un rol esenţial în comiterea jafului, între ei existând „o colaborare strânsă”. Procurorii au susţinut că toţi trei s-au aflat în muzeu şi că aveau asupra lor unelte cu care au încercat să pătrundă cu forţa în muzeu. „Toţi au contribuit în mod substanţial la faptele comise”, a afirmat reprezentantul Parchetului.
Șocant este că în rechizitoriu se afirmă că explozia bombei artizanale a provocat daune Muzeului Drents, în valoare de 250.000 de euro, ca urmare a uşii distruse, vitrinelor sparte, podelelor, pereţilor şi tavanului, grav avariate. Banii însă nu vor fi imputați suspecților chiar dacă vor fi condamnați, conform înțelegerii. Mai mult, surprinzător pentru societatea română, procurorul a recunoscut încălcarea vieții private dar a spus că acest lucru este permis de lege în cazuri speciale, cum a fost și jaful.
Din motive de securitate, Parchetul nu doreşte să dezvăluie locul în care au fost găsite comorile de artă recuperate. Conţinutul înţelegerilor încheiate cu co-inculpaţii a fost înmânat judecătorilor în mod confidenţial înainte de şedinţă. Parte a acordului este faptul că Muzeul Drents renunţă la o cerere de despăgubire şi că Parchetul nu va recupera despăgubiri financiare de la acuzaţi. De asemenea, s-a convenit că nu se va introduce apel.
Povestea jafului tezaurului dacic
Coiful de aur de la Coţofeneşti şi cele trei brăţări din aur au fost furate pe 25 ianuarie anul trecut din Muzeul Drents, chiar înainte de închiderea expoziţiei despre Imperiul Dacic. Cu ajutorul unor explozibili, autorii au reuşit să forţeze o intrare, după care au spart vitrinele şi au luat comorile din aur.
Coiful şi două brăţări au fost găsite şi prezentate public în 2 aprilie, fiind predate României. Pe 1 aprilie, coiful şi două dintre cele trei brăţări furate au fost recuperate şi returnate României, după ce doi dintre suspecţi au încheiat acorduri cu reprezentanţii Parchetului.
