Cocoşul castrat, o delicatesă care costă 70 de lei kilogramul
Claponii sunt cocoşii castraţi, cu scopul de a obţine o carne mult mai fragedă, fără testosteron, care era nelipsită, în trecut, de pe mesele famiilor regale. Creşterea claponilor presupune însă specialişti pentru procedura chirurgicală de castrare, o operaţie foarte delicată.
Un agronom din Maramureş a decis să readucă în farfuriile românilor claponul (cocoşul castrat), a cărui carne reprezintă un răsfăţ gastronomic. Zis şi făcut. În urmă cu trei ani, Ioan Tătăran a început să crească, la ferma sa din Lăpuşel, şi claponi, pe lângă porcii de Mangaliţa şi puii hrăniţi natural.
”Am vrut să găsim din nou pe masă aşa-zisul <<caviar al agriculturii>>. În Franţa şi în Marea Britanie este foarte răspândit consumul claponului”, povesteşte, însufleţit, Ioan Tătăran. “La noi, până în anii ‘40 era o fermă unde erau crescuţi claponi. Familia regală se aproviziona de acolo pentru ospeţele unde veneau musafiri de rang înalt”.
Incizie între ultima şi penultima coastă
Problema cu care se confruntă crescătorul de claponi este mortalitatea mare în urma castrării (care se face la săptămâni după de ies din ou), întrucât există foarte puţini specialişti care să poată face cu succes această operaţie. ”Până acum, eu am apelat la şeful catedrei de Chirurgie de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, care mi-a promis că va pregăti un medic din Baia Mare pentru a efectua asemenea intervenţii delicate”, explică Tătăran.
După trei serii de câte 100 de capete, afacerea începe să funcţioneze, spune agronomul. Carnea astfel obţinută se vinde în restaurante de lux, la preţ de peste 70 de lei kilogramul, în timp ce costurile de producţie se cifrează la 60-62 de lei pe kilogram. ”Mortalitatea e mare în urma castrării, mai ales fiindcă exită un stres de transport: ne-am dus cu ei la Cluj şi i-am adus înapoi. Era mai uşor dacă veneau aici câţiva specialişti, dar nu au putut, întrucât acolo, la Medicină Veterinară, fac asemenea operaţii la orele de laborator, cu studenţii. Se face o incizie între penultima şi ultima coastă şi se scoate testiculul. Sigur că orice rană creează o suferinţă pentru pasăre, dar cocoşii îşi revin repede. La ferma mea au murit cam 35 - 40 la sută din păsări, în urma castrării”, încheie inginerul agronom.
Click! spune
Cocoşii castraţi pot fi confundaţi cu găinile, doarece creasta lor nu mai creşte mult. Claponii nu pot fi sacrificaţi înainte de nouă luni după castrare, creşterea lor fiind mai lentă. Amestecul de furaje e special, fără hormoni, iar grăunţele sunt înmuiate în lapte. Toate acestea, la care se adaugă lipsa testosteronului, fac din carnea de clapon o delicatesă.
Citeşte articolul complet şi vezi mai multe imagini pe adevarul.ro!