Copiii și gravidele, cei mai afectați de deșeurile electrice și electronice. Cum ne îmbolnăvesc vechiturile din casă

Studiile OMS arată cât de periculoasă este pentru sănătate aparatura veche ținută în casă

Copiii și femeile gravide sunt cei mai afectați de expunerea la deșeurile electrice și electronice (DEEE), o arată studiile. Cum ne îmbolnăvesc deșeurile de echipamente electrice și electronice, pe care le ținem în casă ori le aruncăm la gunoi!

Planeta este sufocată de deșeuri de echipamente electrice și electronice pe care oamenii le țin în casă, deși nu le mai folosesc, ori le aruncă în natură sau la gunoiul menajer, în loc să le ofere spre reciclare. Conform Global E-Waste Monitor, în lume s-au generat, doar în anul 2019,  nu mai puțin de 53,6 milioane de tone metrice de DEEE, ceea ce înseamnă 7,3 kilograme pe cap de locuitor.

Din păcate, acestea conțin multe substanțe nocive pentru sănătate, care ajung în aer, apă sau în sol și ulterior în corp, declanșând afecțiuni periculoase, chiar mortale.

Cum ajung substanțele dăunătoare ale deșeurilor electrice și electronice în corpul nostru

Cu toate că la prima vedere par obiecte inofensive, din studiul “E-Waste Exposure and Child Health” realizat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) rezultă că aceste deșeuri ne afectează în mod direct sănătatea și viața, substanțele nocive din componența lor ajungând în corp:

• prin ingestia de alimente, apă, sol și praf care sunt contaminate cu substanțele periculoase pe care le conțin echipamentele electrice și electrocasnice;
• prin inhalarea gazelor și particulelor de aerosoli, inclusiv particule din aer liber după arderea DEEE-urilor (ceea ce nu trebuie să se întâmple);
• prin contactul pielii cu substanțe corozive și alte substanțe chimice, direct cu deșeurile sau prin depunerile particulelor pe haine.

Bebelușii pot fi contaminați fie prin laptele consumat (inclusiv cel matern), fie încă din perioada de sarcină.

Conform studiului “E-Waste Exposure and Child Health”, expunerea prenatală sau a copiilor la acest tip de deșeuri poate declanșa afecțiuni precum:

• dezvoltarea întârziată sau incompletă a creierului și a sistemului nervos central, din pricina expunerii la plumb, mercur și alte substanțe chimice. Acest lucru afectează abilitatea de a învăța, controlul emoțiilor și memoria;
• rezultate negative la naștere, după expunerea la plumb, cadmiu, nichel, crom și hidrocarburi aromatice policiclice;
• afectarea funcției pulmonare, tradusă prin tuse, respirație șuierătoare și astm, care au fost corelate de expunerea la crom, mangan și plumb;
• afectarea funcției tiroidiene, în special asociată cu expunerea la compuși chimici prezenți în plăcile cu circuite imprimate;
• afectarea funcției sistemului cardiovascular, în special în asociere cu expunerea la plumb și hidrocarburi aromatice policiclice;
• afectarea ADN-ului, care a fost asociată cu expunerea la plumb, crom, cadmiu și nichel;
• impactul asupra funcțiilor sistemului imunitar, inclusiv o vulnerabilitate mai mare la infecții comune, de la hepatita B până la infecții ale urechii și ale căilor respiratorii, alergii și boli autoimune după expunerea la unele metale și precum plumbul și cadmiu;
• risc crescut de apariție a unor boli cronice mai târziu în viață, inclusiv cancer și boli cardiovasculare.
• boli ale pielii, pierderea auzului, cancer, naștere prematură, pierderea nașterii, nou-născut cu greutate mică și lungime mică.

„Copiii sunt mai vulnerabili pentru că organismul lor este încă în dezvoltare, respiră mai alert și consumă mai multe alimente decât adulții, proporțional cu greutatea lor, absorbind astfel cantități mai mari de poluanți. Copiii sunt, de asemenea, mai puțin capabili să metabolizeze și să elimine substanțele periculoase din corpul lor, în comparație cu adulții. Apoi, cei mici își petrec mai mult timp în contact direct cu obiectele din jur, cu solul, cu praful depus, obișnuiesc să introducă în gură obiectele pe care le descoperă și se pot răni mai des în contactul cu obiectele din natură, inclusiv DEEE-uri”, explică Cristian Pocol, președintele Asociației Respo.

Clasamentul celor mai nocive substanțe aflate în deșeurile electrice și electronice

Rapoartele medicale ale OMS mai arată că femeile gravide care locuiesc sau muncesc în apropierea acestor tipuri de deșeuri riscă să expună fătul la substanțe toxice, foarte periculoase, chiar și în doze foarte mici, afectând dezvoltarea intrauterină, cu efecte negative pe toată durata vieții copilului.

OMS a inclus în clasamentul celor mai nocive substanțe aflate în DEEE-uri metale grele precum: plumbul, cadmin, mercur, poluanți organici persistenți precum dioxine, particule fine (PM2.5) și alți poluanți atmosferici, alături de încă 1.000 de substanțe dăunătoare din componente sau din timpul prelucrării improprii a deșeurilor prin ardere.

Simptome date de expunerea la deșeurile electrice și electronice

Persoanele care locuiesc sau muncesc în medii în care există multe DEEE-uri prin expunerea prelungita acuză urmatoarele simptome: dureri de cap, stres, respirație îngreunată, dureri în piept, slăbiciune, amețeală. Studiile au dovedit și legătura dintre contactul cu aceste substanțe și infertilitatea masculină și probleme ale glandelor sexuale.

Ce înseamnă deșeurile electrice și electronice

Deșeuri de echipamente electrice și electronice înseamnă produse de acest tip care au ieșit din ciclul de folosire și care trebuie oferite spre reciclare.

Telefoanele mobile vechi pe care le păstrăm în casă ne pot îmbolnăvi

Acestea nu trebuie ținute în casă spre păstrare și nici aruncate la gunoiul menajer.

În această categorie intră:

• Computere, monitoare, plăci de bază, cipuri;
• Routere, dispozitive wireless și alte periferice de acest tip;
• Imprimante, copiatoare, fax-uri;
• Telefoane, telefoane mobile, tablete;
• Camere video;
• Televizoare;
• Echipamente audio;
• Tuburi catodice;
• Transformatoare;
• Cabluri și baterii;
• Lămpi și becuri (inclusiv cele cu conținut de mercur și becuri fluorescente);
• Aparate electrocasnice mari (frigidere, șaibe, uscătoare, microunde);
• Jucării și echipamente sportive;
• Instrumente muzicale;
• Dispozitive medicale (microscoape, dispozitive de monitorizare a presiunii, aparate electrocardiografice, spectrofotometre).

Cum este indicat să procedăm cu deșeurile electrice și electronice

Atât marile companii, cât și persoanele fizice dețin în sedii și locuințe echipamente electrice și electronice, care au ieșit din uz și care au devenit astfel deșeuri.

“Este indicat să le oferim spre reciclare corespunzătoare, spre centre care preiau astfel de deșeuri. Asociația Respo oferă preluare și transport gratuit al acestor deșeuri, direct de la domiciliu sau sediul companiilor. Este necesar ca oamenii să comande gratuit online, pe www.respo.ro, sau la Tel Verde 0900 800 219, recipientele potrivite, în care vor depozita deșeurile dorite și apoi să sune la același număr de telefon pentru ca un colector să preia gratuit deșeurile și să le transporte spre centrele unde acestea vor fi reciclate corespunzător”, explică Pocol.

Deșeurile electrice și electronice de mici dimensiuni se colectează gratuit în aceste cutii Respo

Prin reciclarea corectă ajutăm economia, întrucât componentele deșeurilor pot fi prelucrate și folosite în producția altor produse electrice sau electronice, fără a mai fi nevoie să exploatăm noi și noi resurse naturale, și așa pe cale de dispariție.