Credincioşii au luat apă sfinţită, de Izvorul Tămăduirii
A fost mare sărbătoare vineri, 21 aprilie, de Izvorul Tămăduirii, când s-a sfinţit Agheasma Mică în bisericile din întreaga ţară. După slujbă, credincioşii au plecat acasă cu apă sfinţită şi şi-au stropit casele pentru a le feri de duhuri rele.
Au fost locuri sfinte în care s-au strâns mii de oameni la slujbă. De pildă, la Mănăstirea Ghighiu, din judeţul Prahova, peste 4.000 de persoane au venit să ia Agheasmă Mică, lăcaşul de cult purtând hramul Izvorul Tămăduirii. Aici, fuseseră pregătite 10.000 de sticluţe cu agheasmă. Oamenii au stat la cozi încă de la primele ore ale dimineţii, iar zeci de jandarmi au asigurat ordinea, astfel încât nu a mai fost îmbulzeala din anii trecuţi. Au fost însă şi persoane care au ales să vină la mănăstire strict pentru afaceri. De exemplu, un bărbat din Tătărani, stătea la intrarea în lăcaş şi vindea busuioc. „Dau cu 1 leu legătura. Merge treaba, dar nu ca în alţi ani. Am dat, până acum, cam de 150 de lei. Se pune la icoană, e bun pentru ceai, sperietură la copii”, ne-a spus bărbatul.
Şi la Mănăstirea Dervent, din judeţul Constanţa, s-au strâns mulţi credincioşi. Acesta este cel mai căutat Izvor al Tămăduirii din judeţ, unde oamenii vin în pelerinaj pentru a bea din apa vie. Legenda spune că, la sfârşitul secolului I, când Apostolul Andrei a propovăduit credinţa pe aceste meleaguri, a trecut şi prin părţile Derventului.
Peste 900.000 de români îşi serbează ziua de Sf. Gheorghe
Creştinii îl sărbătoresc, duminică, 23 aprilie, pe Sfântul Gheorghe, care, în tradiţia populară, este cunoscut şi sub numele de Sângiorz, fiind perceput ca protector al naturii înverzite, al vitelor şi al oilor. Peste 900.000 de români îşi vor serba ziua onomastică. Dintre aceştia, circa 700.000 sunt bărbaţi şi în jur de 180.000, femei.
Astfel, se vor serba cei care poartă numele de: Gheorghe, George, Gheorghiţă, Ghiţă, Georgeta, Gheorghiţa, Georgiana sau Geta. Potrivit tradiţiei, de Sf. Gheorghe, se dau de pomană lapte, brânză şi caş. La stâlpii porţii se pun ramuri de salcie înmugurită, iar, pentru a fi ferite de farmece şi boli, animalele sunt protejate cu crenguţe de leuştean puse la intrarea în grajduri.