Cum arată soția lui Dacian Cioloș: "Am învățat-o să pună ceapă"
Președintele Klaus Iohannis l-a desemnat marți, 10 noiembrie, pe Dacian Cioloș (46 de ani) prim-ministru. Fostul comisar european pentru Agricultură este însurat cu o franțuzoaică pe care a cunoscut-o în timp ce își desăvârșea studiile în Franța. Soţia lui Dacian Cioloş a venit în România şi a învăţat să pună ceapă de la bunicul acestuia.
Soţia lui Dacian Cioloş se numeşte Valerie Villemin (42 de ani) și a fost colegă cu premierul desemnat al României timp de un an în Franța. Dacian Cioloș a povestit cum s-au cunoscut într-un interviu acordat revistei VIP imediat după ce a fost desemnat ministru al Agriculturii în guvernul Tăriceanu, în 2007.
”Pe soția mea, Valerie, am cunoscut-o în Franța, la școală. Am fost colegi un an. Valerie fusese înainte în România, cunoștea țara și ne-a fost foarte ușor să comunicăm. Treptat, relația noastră s-a schimbat, a devenit una puternică și, în 2000, ne-am căsătorit. Am venit în țară. Am tot fost pe drumuri între România, Franța, Bruxelles, și așa a trecut timpul”, spunea la vremea respectivă Dacian Cioloș. Conform profilului de Linkedin, Valerie Cioloș-Villemin este în acest moment consultant independent.
Soţia lui Dacian Cioloş, ucenică pentru bunic
În 2007, Dacian Cioloș vorbea și despre planurile de mărire a familiei. ”Ne dorim copii, însă, până acum, am fost numai pe drumuri, fiecare în direcții diferite”, a spus actualul prim-ministru desemnat.
Într-un interviu pentru Adevărul din 2011, bunicul de 90 de ani al lui Dacian Cioloș recunoștea cu umor că a învățat-o pe Valerie să pună ceapă. „Am învăţat-o şi pe franţuzoaică să pună ceapă. La noi o mărs lucru întotdeauna”, a declarat acesta.
Cu ce se ocupă soţia lui Dacian Cioloş
Numele lui Valerie Cioloș-Villemin este legat de un raport din 2004 despre vinurile românești. Potrivit concluziilor raportului privind sectorul vitivinicol românesc realizat de soția lui Dacian Cioloș, la vremea respectivă expert în cadrul Institutului de Cooperare cu Europa Centrală din Franța (ICEO), majoritatea vinurilor românești de pe piață erau de slabă calitate sau contrafăcute.
"Calitatea trebuie urmărită pe întreg fluxul tehnologic de la strugure până la vin, astfel încât cerințele consumatorului să fie respectate", a spus Villemin, citată de Hotnews. Ea a arătat că, de cele mai multe ori, contrafacerea a vizat folosirea de arome, fără a da amănunte.
