Cum au vrut rușii să dea o lovitură de stat în România. Rețeaua care îl susține pe Călin Georgescu
În ultimii ani, România a fost ținta unor încercări concertate de destabilizare orchestrate de serviciile de informații militare ruse, având ca scop subminarea orientării pro-occidentale a țării și slăbirea legăturilor sale cu NATO și Uniunea Europeană.
Un element central al acestei strategii a fost susținerea candidaturii prezidențiale a lui Călin Georgescu, un politician cu vederi naționaliste și legături suspecte cu Moscova, potrivit Adevarul.
Rețeaua de influență în jurul lui Călin Georgescu
Conform unei analize a Institutului Robert Lansing, serviciile de informații militare ruse au fost implicate direct în susținerea lui Călin Georgescu prin intermediul unei rețele complexe de influență.
Un exemplu notabil este legătura lui Georgescu cu mercenarul Horațiu Potra, cunoscut pentru conexiunile sale cu persoane asociate influenței ruse. În septembrie 2024, Potra a călătorit de la Moscova la Dubai, a vizitat ambasada Rusiei și a fost în contact cu grupul de mercenari „PMC Wagner”
.Alți asociați ai lui Georgescu includ pe Marin Burcă, fost luptător în Legiunea Străină, și Dorina Mihai, care a menținut contacte cu personal militar cecen, inclusiv cu generalul Zamid Alievici Chalaev, comandantul forțelor speciale ale Ministerului de Interne din Cecenia, o legătură indirectă cu Ramzan Kadîrov.
Mihai a postat fotografii cu soldați ruși, inclusiv cu cei care au luptat în bătăliile pentru Mariupol din 2022, și a lăudat public pe Vladimir Putin pe rețelele sociale
Tentativa de lovitură de stat și reacția autorităților române
În martie 2025, autoritățile române au desfășurat o operațiune amplă împotriva apropiaților lui Călin Georgescu, efectuând 47 de percheziții în cinci județe și investigând 27 de persoane.
Grupul lui Potra a fost suspectat de formarea unei organizații fasciste, rasiste și xenofobe, care recruta prin rețele sociale, folosind metode similare celor ale serviciilor de informații ruse.
Pe 6 martie, șase persoane au fost arestate pentru pregătirea unei lovituri de stat, având legături cu agenți ruși.
Planurile grupului includeau retragerea României din NATO, schimbarea constituției și formarea unui guvern pro-rus, scopul fiind slăbirea NATO și eliminarea influenței sale în regiunea Mării Negre
Campaniile de dezinformare și propaganda rusă
Pentru a amplifica influența lui Călin Georgescu și a destabiliza scena politică românească, Rusia a utilizat o vastă mașinărie de propagandă. Zeci de site-uri coordonate din Rusia și canale Telegram au fost folosite pentru a promova mesajele pro-ruse și pentru a mobiliza susținătorii lui Georgescu.
Un exemplu notabil este varianta în limba română a site-ului Pravda, care a răspândit mesaje conform cărora alegerile ar fi fost anulate de Curtea Constituțională pentru că Georgescu ar fi vrut să oprească războiul din Ucraina.
Această rețea a fost folosită pentru a crea „echo chambers” unde dezinformarea era amplificată, influențând discursul public și polarizând societatea românească
Reacția autorităților române și internaționale
În fața acestor amenințări, autoritățile române au luat măsuri decisive. Informațiile transmise în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) de serviciile secrete despre Călin Georgescu au fost desecretizate, relevând implicarea Rusiei în campania sa electorală.
De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a expulzat doi diplomați ruși, identificați ca spioni. Cu toate acestea, Ambasada Rusiei la București a negat orice implicare, afirmând că „Rusia nu intervine niciodată în procesele electorale din alte țări, nu recurge la amenințări, șantaj, manipularea opiniei publice”
