Cum s-au schimbat cheltuielile zilnice din 2019 până în 2026. „Asta nu e tot. Tendințele indică scumpiri suplimentare în următorii ani”

În doar șapte ani, cheltuielile zilnice s-au majorat considerabil, afectând alimentele, locuințele, transportul și utilitățile. Analizele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale arată creșteri semnificative, iar experții economici avertizează că tendința nu se va opri în 2026.

Costul vieții a crescut semnificativ în șapte ani Foto: Pixabay.com

Creșteri semnificative la alimente

În România, prețurile alimentelor au crescut semnificativ în ultimii ani, pe fondul inflației ridicate, al scumpirii energiei și al costurilor de producție mai mari. Produse de bază precum pâinea, laptele, carnea sau ouăle au înregistrat majorări consistente comparativ cu 2019, iar pentru multe familii coșul zilnic de cumpărături a devenit vizibil mai scump.

Potrivit analizei realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, un coș de produse alimentare cumpărat în 2019 costă astăzi cu aproximativ 30–40% mai mult. Creșterile au fost resimțite atât în magazine, cât și în sectorul HoReCa, unde prețurile meniurilor din restaurante au urcat constant, pe fondul costurilor mai mari cu utilitățile, materiile prime și forța de muncă.

Locuințele devin tot mai scumpe

Piața locuințelor a fost, de asemenea, marcată de scumpiri importante în ultimii ani. Chiriile din marile orașe ale României, precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara, au crescut considerabil față de nivelul din 2019, pe fondul cererii ridicate și al costurilor mai mari din sectorul construcțiilor. Potrivit inteligenței artificiale, chiriile din marile orașe sunt astăzi cu aproximativ 25–35% mai mari decât în 2019, iar în unele zone scumpe creșterile au fost și mai accentuate. Numai în ultimii ani, anumite segmente au înregistrat scumpiri anuale de 10–18%, în special în cartierele cu cerere ridicată.

În același timp, prețurile locuințelor au continuat să urce. În multe orașe mari, apartamentele sunt astăzi cu 30–40% mai scumpe decât înainte de pandemie, iar creșterea dobânzilor la creditele ipotecare a făcut achiziția unei locuințe mai dificilă pentru mulți români. Pentru multe familii, locuința rămâne una dintre cele mai mari cheltuieli lunare, fie că este vorba despre chirie, rată bancară sau costuri de întreținere, iar presiunea asupra bugetului este tot mai mare.

Transportul și mașinile: costuri în creștere

Costurile legate de transport au crescut vizibil în România în ultimii ani. Prețurile carburanților au avut fluctuații semnificative, însă comparativ cu 2019, benzina și motorina sunt în medie cu aproximativ 30–40% mai scumpe, după vârfurile atinse în perioada crizei energetice din 2022. Aceste scumpiri au pus presiune atât pe bugetele familiilor, cât și pe costurile generale de transport.

În același timp, întreținerea unei mașini a devenit mai costisitoare. Prețurile pieselor auto și ale serviciilor de reparații au crescut cu aproximativ 25–35% față de perioada de dinaintea pandemiei, pe fondul scumpirii materiilor prime și al costurilor mai mari de producție. Și asigurările auto au urcat semnificativ. Polițele RCA sunt astăzi cu 60% mai scumpe decât în 2019, mai ales după falimentele din piața asigurărilor și ajustările de tarife din ultimii ani.

În ceea ce privește piața auto, mașinile second-hand au înregistrat creșteri puternice în perioada 2021–2022, iar în prezent prețurile sunt încă cu aproximativ 20–30% mai mari decât înainte de pandemie, chiar dacă au scăzut ușor față de vârfurile din acea perioadă. Pentru mulți români, transportul, fie că vorbim de mașină personală sau transport public, reprezintă o parte tot mai mare din cheltuielile lunare, mai ales în contextul creșterii generale a prețurilor.

Utilități și cheltuieli fixe: presiune constantă asupra bugetului

Utilitățile au fost printre cele mai afectate de scumpiri în ultimii ani. Creșterile prețurilor la energie și gaze naturale, amplificate de criza energetică europeană și de contextul geopolitic, au dus la facturi mai mari pentru milioane de gospodării. Comparativ cu 2019, costurile la electricitate sunt mai mari cu aproximativ 40–50%, iar prețurile la gaze naturale au crescut cu 70%, chiar dacă schemele de plafonare aplicate de autorități au limitat parțial impactul pentru consumatori. În anumite perioade, facturile au fost chiar și mai mari, înainte de intervențiile de plafonare.

La acestea se adaugă și alte cheltuieli fixe ale gospodăriilor. Serviciile de internet și telefonie s-au scumpit în medie cu 10–20% în ultimii ani, în timp ce taxele pentru salubritate și alte servicii locale au crescut, în multe orașe, cu aproximativ 30% față de nivelul din 2019. Pentru multe familii, aceste costuri sunt dificil de redus, ceea ce înseamnă că presiunea asupra bugetului lunar rămâne constantă. În contextul scumpirilor la energie, alimente și locuințe, utilitățile continuă să reprezinte una dintre cele mai stabile și inevitabile cheltuieli ale gospodăriilor.

Mihai Beretea: strategii pentru familii

Consultantul economic Mihai Beretea recomandă familiilor să prioritizeze bugetul și să caute soluții inteligente pentru a reduce impactul creșterii prețurilor. „Este esențial să planifici cumpărăturile, să compari prețurile și să optezi pentru variante mai economice la alimente. Cumpărăturile în vrac sau alegerea produselor de sezon pot reduce semnificativ cheltuielile, iar pregătirea meniurilor săptămânale ajută la evitarea risipei”, explică el.

 De asemenea, monitorizarea promoțiilor și folosirea aplicațiilor de comparare a prețurilor pot aduce economii substanțiale, fără a afecta calitatea produselor”, explică el. Acesta subliniază că organizarea și planificarea preventivă sunt cheia pentru menținerea unui buget echilibrat, mai ales în contextul în care prețurile continuă să crească rapid.

Costina Apostol: atenție la scumpirile viitoare

„Și asta nu e tot. Tendințele indică scumpiri suplimentare în următorii ani, atât la alimente, cât și la locuințe și energie”, avertizează expertul economic Costina Apostol. Ea subliniază că presiunea asupra bugetelor familiilor nu se va diminua, iar adaptarea la noile condiții economice este esențială.

„Familiile trebuie să fie pregătite pentru o creștere constantă a cheltuielilor și să trateze bugetul ca pe un instrument activ de planificare, nu doar ca pe un document pasiv. Ajustarea stilului de viață, reducerea cheltuielilor neesențiale și monitorizarea atentă a tuturor costurilor sunt pași esențiali pentru a face față noilor realități economice”.