Cum se numesc vânturile care suflă în România. Legenda Crivățului
Vântul acesta rece care ne supără zilele acestea se numește Crivăț. Este un vânt rece și puternic, care vine dinspre Câmpia Rusă. I se mai spune ”vântul care suflă strâmb”. Cum se numesc vânturile care suflă în România și ce legendă populară au născocit românii despre Crivăț.
Chiar dacă meteorologii anunță că temperaturile sunt mai ridicate decât ar fi normal la această dată, în realitate senzația de frig este accentuată de rafalele de vânt rece și puternice. Zilele acestea ne ”vizitează” Crivățul.
- Crivăţul este un vânt deosebit de puternic, care bate în Moldova, Dobrogea, în sudul şi estul Munteniei. Este numit în popor ”vântul care suflă strîmb”. Suflă cu viteze ce depăşesc uneori 30-35 m/s, (108-126 km/h). Asociat cu nisoare, Crivățuldetermină deseori în anotimpul rece al anului cele mai cumplite viscole din ţara noastră.
- Nemirul (Nemere) este un vânt local care apare în depresiunea Braşovului, dinspre Munții Nemira. Aerul rece al Crivăţului, acumulat în partea estică a Carpaților Orientali, pătrunde prin văile şi trecătorile munţilor şi se revarsă pe versantul vestic în depresiune sub forma unui vânt rece, cu o viteză de deplasare de 10-20 m/s.
- Austrul este un vânt întâlnit pe teritoriul Transilvaniei de Vest. Este un vânt cald și uscat (20 – 30 km/h) care aduce secetă, motiv pentru care este poreclit ”Sărăcilă”.
- Similar este Vântul Negru (în turcă Kara-yel), care bate în Dobrogea și în Bărăgan. Este un vânt uscat și fierbinte și aduce secetă. Din acest motiv, a primit denumirea de ”Traistă goală”.
- Pe teritoriul Banatului, bate un vânt uscat numit ”Cosava”.
- Peste țara noastră mai sunt prezenți Băltărețul, un vânt cald și umed în Muntenia care aduce ploi, Zefirul, vânt slab care vine din vest, Foehnul, vânt cald care bate în sudul și sud-vestul Transilvaniei. (Sursa: meteoromania.net)
Legenda Crivățului
Crivățul ieși odată la plimbare: dar era nebunatic, Doamne ferește! Pe unde trecea, făcea mulțime de neorânduieli. Întâi intra într-o grădiniță, și cum intra se apuca să scuture trandafirii cei frumoși, să ofilească florile, să frângă crinii cu dulce miros. Rostogoli pe jos merele, prunele și rupse în dreapta și în stânga crăcile pomilor încărcați cu frunze și roade. La camp făcu și mai multe rele. Ici culca la pământ grâul și-i zdrobi spicele de-i risipi toate boabele, colo dobori clăile și le lua vârtej pe sus. Iar în pădure desrădăcină câțiva copaci bătrâni. Apoi dete peste o turmă de oi ce păștea în tihnă, le împrăștie în toate părțile și le ameți învârtindu-le. În câteva ceasuri stricase totul pe unde trecuse. Oamenii se jeluiră de toate relele făcute de Crivăț doar într-o zi. ”E un vânt pustiitor! Dacă va sufla mereu ne va lasă săraci și flămânzi!”, strigară unii. Îndată Împăratul Vanturilor îl chemă pe Crivăț și-l întrebă dacă este adevarat ce se aude în lume despre năzdrăvăniile lui.
”Vai de mine, n-am avut de gând să fac rău nimănui, am vrut doar să mă joc cu florile, holdele și oile. Vina e a lor, ca nu știu de glumă!”, a spus Crivățul. ”Gluma ta trece măsura, fătul meu. Să faci rău altuia, nici în glumă. Ca să te înveți minte, eu nu-ți mai voi da drumul vara. Numai iarna vei ieși din închisoare. Atunci ai să te poți juca cu gheața și zăpada, căci lor n-ai ce stricăciuni să le faci!”, îi spuse Împăratul Vanturilor. De atunci, Crivățul nu mai sufla decât iarna, pe pământul înțepenit de ger, bătut de viscol și înăbușit sub troiene de zăpadă.El vine la noi dinspre miazănoapte și răsărit, trecând peste câmpuri pustii și mări furtunoase. (Legendă populară din Muntenia și Moldova)
Citește și:
Prognoza meteo. Cum va fi vremea de 1 Decembrie și de Sfântul Nicolae
Fenomene meteo de toamnă-iarnă. Ce sunt și când apar bruma, chiciura, poleiul
