Cumpărăm pe apucate pentru un Paşte cu de toate
Românilor le place Paştele, dar nu oricum, ci cu de toate. Deşi cei mai mulţi dintre semeni recunosc că fac excese alimentare de Sărbători, puţini se declară dispuşi să renunţe la obiceiurile lor. Iată ce aruncă românii de Paşte şi ce i-ar determina să fie mai cumpătaţi.
Românii ar renunţa bucuroşi la friptura de miel în favoarea curcanului sau a cărnii de porc, dar nu concep o masă de Paşte fără ouă roşii, cozonac, drob şi vin roşu. Şi prăjiturile se află pe lista lor de cumpărături, fie gata preparate, fie făcute în casă. Însă obiceiurile lăsate din străbuni nu ne încurajează să fim cumpătaţi. De aceea, mesele noastre de Sărbători se transformă în adevărate festinuri culinare.
“Eu nu pot concepe o masă de Paşte fără friptură şi drob de miel. Carnea merge bine cu vin roşu şi cred că niciodată nu e de ajuns. E adevărat însă că arunc destul de multă pâine, verdeţuri şi mâncare gătită. Asta mi se întâmplă atunci când nu estimez corect necesarul de produse”, ne-a spus Petrică Radu (35 de ani), care vineri îşi făcea ultimele cumpărături într-un supermarket din Capitală.
Mihai Ipate (26 de ani) recunoaşte că şi-a pus deseori problema dacă tot ceea ce cumpără de Sărbători îi e, cu adevărat, necesar. “Am luat organe pentru drob, două sticle de vin roşu, 90 de ouă, ingrediente pentru prăjituri, două baxuri de apă şi două de bere, pe care le consider absolut necesare. Cred că puteam renunţa la o pungă de pişcoturi şi la muştar”, ne-a declarat tânărul, care a recunoscut că familia lui are obieciul de a arunca mâncare gătită. “Câţiva membri ai familiei nu obişnuiesc să mănânce a doua oară din aceeaşi ciorbă. Cred că astfel facem risipă, chiar dacă nu ne dăm seama”, a completat Mihai.
Un studiu naţional realizat de ANPCPPS şi Asociaţia Marilor Reţele Comerciale arată că un român aruncă circa 100 kg de alimente şi produse alimentare pe an. Principalele cauze pentru care românii aruncă alimentele sunt degradarea rapidă, cumpărăturile în exces şi estimarea eronată a coşului de cumpărături. Autorităţile române vor să schimbe obiceiul cetăţenilor prin campanii de informare şi prin publicarea unui ghid de consum al alimentelor, care să fie distribuit în şcoli. Un proiect parlamentar viza chiar închiderea magazinelor în weekend, pe motiv că românii cumpără mai mult decât au nevoie, din cauza timpului petrecut în supermarket.
Uite ce pun vedetele pe masa de Paşte
S-au întrecut în gătit cu ocazia celei mai importante sărbători a creştinilor, Învierea Domnului Iisus Hristos. Patru vedete feminine au intrat în bucătărie şi şi-au arătat veleităţile de gospodine.
Nicoleta Luciu a făcut pască fără coacere. Nicoleta Luciu (35 de ani) a luat lecţii de la Anca Alungulesei, expert în nutriţie, şi uite ce a ieşit. Aluatul a fost făcut din făină de fulgi de ovăz, nuci şi migdale hidratate şi îndulcit cu gem de smochine şi curmale. Crema “de brânză” e obţinută din caju hidratat, turmeric, lapte de caju, fulgi de drojdie inactivă, zeamă de portocale şi stafide.
Ramona Bădescu (47 de ani) nu se omoară cu gătitul de Paşte, dar are o reţetă simplă de friptură. “O să fac nişte costiţe de miel. Presar peste ele doar sare roz de Himalaya şi un mix de seminţe de in, floarea soarelui, susan alb şi negru. Le servesc cu salată de sfeclă roşie cu hrean”, ne-a spus Ramona.
Natalia Mateuţ a înroşit singură ouăle. “Anul acesta am făcut singură câteva pregătiri de Paşte! A fost plăcerea mea să vopsesc ouăle în Joia mare! Eu zic că m-am descurcat”, a spus Natalia.
Raluca Zenga a aranjat masa de Paşte în culori vii. “Pentru mine bucatele «capitale» de Paşte sunt coşuleţul cu oua roşii, drobul, stufatul, pasca cu brânză dulce şi stafide şi cozonacul cu nucă. Din tradiţia italiană am adoptat torturi sărate cu spanac, brânza ricotta şi ou lasagna cu sos alb, si «pâinea de Paşte», un colac împletit cu oul vopsit în mijloc, presărat cu bombonele colorate ca nişte confetti”, a mai adaugat Mămica ZEN.
