Dacă vaccinul anti-COVID-19 nu va fi descoperit niciodată? Care sunt scenariile
Oameni izolaţi în case, străzi şi pieţe pustii, avioane ţintuite pe pistele aeroporturilor, plaje pline doar cu pescăruşi – iată un tablou care în urmă cu o jumătate de an părea un scenariu de film SF, dar care acum e o cruntă realitate. Speranţele miliardelor de pământeni se leagă de un vaccin împotriva virusului ucigaş, pentru întoarcerea la normalitate.
Cifrele înspăimântătoare ale pandemiei de coronavirus arată că, pe întreaga planetă, au fost infectaţi 3.566.295 de oameni, iar numărul deceselor a ajuns la 248.286, anunţă worldometers.info. 1.154.061 de persoane, adică o treime, s-au vindecat de COVID – 19. Dincolo de pereţii locuinţelor devenite adăposturi şi, deopotrivă, colivii, oamenii încearcă să nu se lase pradă depresiei şi aşteaptă o veste bună de la cercetătorii din laboratoarele performante: vaccinul anti-coronavirus, adică paşaportul către lumea de dinainte de Wuhan.
Politicienii celor mai puternice state ale lumii preferă să vorbească optimişti despre cursa pentru găsirea antidotului, scrie CNN, dar mulţi experţi iau în serios şi varianta sumbră ca un astfel de vaccin să nu fie găsit. Mai ales că există virusuri împotriva cărora nu a fost găsit un vaccin, iar exempul cel mai relevant este HIV.
În 1984, Margaret Heckler, secretar pentru sănătate din Statele Unite, anunţa într-o conferinţă de presă că oamenii de ştiinţă au identificat un virus, care avea să fie denumit HIV, şi era încrezătoare că un vaccin va fi gata în doi ani. După 36 de ani, perioadă în care 32 de milioane de oameni şi-au pierdut viaţa, omenirea încă aşteaptă un vaccin anti - SIDA. În 1997, preşedintele Bill Clinton a lansat comunităţii ştiinţifice americane provocarea de a face un vaccin în zece ani. După 14 ani, în 2011, cercetătorii spuneau, aproape neputincioşi, că ar mai avea nevoie de încă zece ani.
Dificultatea de a găsi un vaccin vine din structura virusului HIV. Virusul gripal, de pildă, se transformă de la un sezon la altul, astfel că tulpina care te-a infectat şi te-a imunizat în anul precedent nu te mai infectează anul viitor. În cazul HIV, vorbim despre o singură infecţie. Virusul continuă să sufere mutaţii, dar în interiorul corpului, ca şi cum persoana ar fi infectată cu mii de alte tulpini diferite de HIV. Iar pe măsură ce suferă mutaţii, sistemul imunitar se prăbuşeşte, după cum explică Paul Allan Offit, în vîrstă de 69 de ani, unul dintre cercetătorii care au contribuit la inventarea unui vaccin contra rotavirusului.
Mulţi experţi rămân însă optimişti şi opinează că un vaccin anti - COVID – 19 va fi găsit în cele din urmă, pentru că, spre deosebire de HIV, coronavirusul nu suferă mutaţii rapid.
În prezent, specialiştii de la Universitatea Oxford din Marea Britanie cred că au descoperit un vaccin eficient împotriva coronavirusului şi efectuează teste pe oameni. De asemenea, infecţionişti din Statele Unite ale Americii testează un vaccin diferit.
Dacă un vaccin contra COVID - 19 va fi sortit eşecului, coronavirusul va rămâne cu noi mulţi ani. În acest caz, o rază de speranţă vine tot HIV/SIDA, mai arată CNN. Astfel, SIDA a devenit acum o boală cronică, care poate fi controlată bine cu medicamente antiretrovirale. Nu mai este o condamnare la moarte, cum era în anii ’80 – ‘90, cînd victimă a fost, de pildă, unul dintre cei mai iubiţi muzicieni de pe glob, Freddie Mercury, vocea inconfundabilă a trupei britanice Queen. De altfel, medicii speră să găsească un leac similar care să poată fi aplicat şi în cazul cancerului.
Dacă un vaccin nu va putea fi produs, societăţile vor fi nevoite să înveţe să trăiască alături de el. Oraşele se vor deschide încet – încet, iar testarea şi anchetele epidemiologice vor deveni parte din viaţa noastră. Munca de acasă, măcar în unele zile, va deveni o rutină pentru unii angajaţi. Companiile îşi vor schimba orarul de lucru, pentru ca birourile să nu fie niciodată pline. Restaurantele s-ar putea redeschide cu păstrarea distanţei, ceea ce în cazul barurilor va fi mai greu. Cel mai probabil, restricţiile vor fi impuse cu precădere iarna. Va fi nevoie de sisteme solide de sănătate publică, aşa că toate statele se vor vedea obligate să-şi consolideze această componentă fundamentală.
În finalul articolului, CNN concluzionează că un vaccin nu va putea fi obţinut oricum mai devreme de 18 luni. Până atunci, deci, va trebui să trăim alături de un vecin care ne dă fiori: SARS – CoV – 2.
Medicul Marinescu: «Gândiţi-vă la un hoţ»
„E clar că dacă nu vom avea un vaccin, atunci planul B e legat de măsurile de prevenţie”, spune medicul Adrian Marinescu, de la Institutul „Matei Balş” din Bucureşti, pentru digi24.ro. „Vom învăţa să fim prudenţi în raport cu virusul. Până la urmă, cred că putem să-l considerăm drept un hoţ de care trebuie să ne ferim, să nu-l lăsăm să pătrundă”, arată doctorul infecţionist. „E o evoluţie ciclică. În cazul acestei pandemii, şi dacă va dura doi - trei ani, cu nişte sezoane şi cu o evoluţie epidemică, lucrurile se vor stinge”, opinează specialistul.
Flash news
- TESTARE. Medicul Mihai Muntean, pacient cu COVID-19 fără simptome, este internat de aproape o lună la Spitalul de Boli Infecţioase din Târgu-Mureş. Doctorul este testat la fiecare trei zile și se așteaptă negativarea testului. „Astăzi se împlinesc patru săptămâni de când soţul meu este internat la Clinica Infecţioase 1. După o săptămână a devenit total asimptomatic şi de atunci aşteptăm negativarea testului. A schimbat de atunci şi trei colegi de cameră. Nu i se mai dă nici un tratament în spital de două săptămâni, are analizele perfecte şi radiografia toracică normală. Şi ca Mihai al meu probabil sunt sute”, scrie, pe Facebook, soția sa, doctorița Irina Muntean.
- FOCARE. În timp ce medicii duceau lupte grele cu coronavirusul la Spitalul de Urgență din Suceava, epicentrul îmbolnăvirilor din România, COVID – 19 a intrat în trei cămine de bătrâni şi două Centre de Recuperare Neuropsihiatrică din același județ. Cele mai recente cazuri de îmbolnăvire s-au înregistrat la azilul de la Bogdăneşti, care n-avea nici echipamente de protecţie, nici biocide pentru igienizare. Nu mai puțin de 26 de persoane vârstnice au fost confirmate pozitiv, scrie adevarul.ro. De asemenea, au mai fost confirmate patru focare în centre de ocrotire şi îngrijire - la Ilişeşti, Costâna, Sasca Mică şi Rădăuţi.
- RESTRICȚII. O fostă ziaristă din România, stabilită în Canada, unde e funcţionar într-un minister, mărturisește că viaţa a fost dată peste cap şi în țara din America de Nord. Gabriela Jescu, care a lucrat în Neamț, la postul de televiziune CNS Roman, a plecat din țară în 2008, trăind cu soţul şi cu fiica lor la Montreal, arată adevarul.ro. „De când a izbucnit pandemia, traversăm şi aici, ca în întreaga lume, o perioadă destul de grea. Când ieşi pe stradă, ai impresia că te afli într-un peisaj selenar. Nu mai este lume pe străzi, nu mai circulă maşini. Mai putem ieşi în parc o oră pe zi, dar cu respectarea distanţei de doi metri între noi“, oftează Gabriela Jescu.
- CARANTINĂ. La Dej (Cluj), peste 60 de persoane de etnie romă au fost confirmate pozitiv cu noul coronavirus în ultimele zile. Focarul a luat naştere după ce mai multe persoane au participat la o slujbă religioasă ilegală, ţinută în casa uneia dintre ele. Autorităţile au luat primele măsuri, iar Mircea Abrudean, prefectul județului Cluj, a decis carantinarea a patru comunităţi.
