Descoperire tulburătoare! Ce conține mesajul scris de deţinuţi, în zidurile Cazinoului din Constanța
Cazinoul din Constanţa ascunde mai multe mesaje în zidurile sale. Înscrisurile au fost puse acolo de deţinuţii politic, trimişi de regimul comunist, în anii ’50, pentru a lucra la repararea edificiului afectat de bombardamentele din Al Doilea Război Mondial. Bucăţica de sac găsită în zid e mai mult decât o piesă de istorie.
Arhitectul Radu Cornescu, care coordonează lucrările de reparaţii la Cazinou din partea Primăriei Constanţa, a anunţat că un prim mesaj a fost găsit, împăturit, în tencuiala cu care a fost astupată fereastra - scoică dinspre mare, decopertată recent. Aceasta se află la etajul 1, în sala de spectacole a Cazinoului, şi este situată în oglindă cu fereastra - scoică admirată de pe faleză. Extinderea Cazinoului a făcut ca această a doua fereastră - scoică să fie tencuită şi astupată pentru a crea peretele interior al terasei de la mare.
Superbul vitraliu, acoperit de extinderea spre mare a Cazinoului, a fost scos la iveală în timpul lucrărilor actuale de reparare a edificiului, scrie adevarul.ro. „Aici, printre resturile de tencuială care au fost date jos pentru a se decoperta fereastra, a fost găsită bucăţica de sac scrisă de deţinuţii din anul 1951, când coordonator era arhitectul - deţinut Constantin Joja!“, explică arhitectul Radu Cornescu, cunoscător în detaliu al construcţiei arhitectonice şi al istoriei acestuia.
Mesajul era scris pe o bucăţică de hârtie ruptă dintr-un sac de ciment: „Acest Cazinou este lucrat de către deţinuţi politici din anul 1951 luna 31 Decembrie. Condusă de Arhitectu Jojea Constantin. Echipa de stucatori condusă de Rusu A. Ioan, Botoş Dumitru jud Arad, Jercău Constantin, Ciscău Gheorghe, Coraş Ionel, Sava Nicolae, Pop Ioan, Vlădescu Ilie, Hosu Petre, Hosu Ghegor, Anastasiu Ştefan, Gorbovan Gh., Bamer Fidel şi Morton Iuliu“. Cazinoul din Constanţa a fost afectat de bombardamentele ruseşti din Al Doilea Război Mondial, care au ţintit Portul Constanţa. În 1951, clădirea era refăcută cu specialişti aflaţi în temniţele comuniste.
„Dintre cei 100 de oameni aflaţi în detenţie pentru renovarea Cazinoului au fost aleşi coordonatorii - primul a fost arhitectul Constantin Joja, urmat de arhitectul Ion Cristodulo”, spune arhitectul Radu Cornescu. “În albumul <<Ion Cristodulo, pictor, architect, scenograf>>, realizat în 2012 de fiul său, Apollon Cristodulo, este scris: <<Deţinuţii care lucrau la Cazinou au ţinut să se ştie de ei peste timp, fapt relatat în zilele noastre de un supravieţuitor dintre meşterii - deţinuţi, Mircea Nicolae, care a declarat că pe bucăţi de saci de ciment au scris de câteva ori gândurile lor din acea perioadă. Pentru că aceste mesaje nu puteau fi expediate, ei au decis ca aceste mesaje să fie îngropate în anumite locuri, care au fost ulterior acoperite cu tencuială sau zidite. Au circulat, după această relatare, fapte sub formă de legendă. După 68 de ani, legenda a devenit realitate“, arată Cornescu, un pasionat al istoriei vechi a Constanţei. Arhitectul Constantin Joja (9 iulie 1908 - 25 aprilie 1991), de origine aromână, a fost pasionat de păstrarea specificului naţional. Printre proiectele sale se numără: Catedrala Neamului Odessa, Stadionul Constanţa ori Liceul Agricol din Poarta Albă.
Liderul Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din Constanţa, Paul Andreescu, spune că mai multe astfel de mesaje sunt ascunse în zidurile Cazinoului, puse în borcane. Mesajele au fost scrise pe orice fel de material care să reziste timpului şi scrijelite cu frica de a nu observate de gardieni.
Fiica unui fost deţinut ştie ascunzătorile
Vestea găsirii acestui prim mesaj a emoţionat-o pe fiica unui deţinut politic, care a supravieţuit detenţiei, dar care nu mai trăieşte. Femeia vrea să vină la Constanţa, ca să indice şi alte locuri ascunse unde se află mesaje, aşa cum i-a dezvăluit tatăl ei. Arhitectul Cornescu a fost bucuros să intre în legătură cu femeia. Cei doi vor căuta împreună secretele deşinuţilor puşi să-şi zidească libertatea, dar şi speranţa, în zidurile clădirii – simbol a Constanţei. “Asta e toată povestea şi acum gândurile mele o iau razna – oare ce secrete ne va mai dezvălui Cazinoul?“, se întreabă arhitectul Cornescu.
