Drumurile blestemate! Atenție, aici se moare pe capete
Avem autostrăzi puține și multe drumuri sunt o adevărată capcană pentru șoferi. Iar aceste lucruri se regăsesc în statistica neagră a Poliției Române. În jur de 2.000 de oameni mor an de an în accidente rutiere, iar Click! a aflat care sunt zonele primejdioase.
Mașina este cel mai periculos mijloc de transport, iar dacă o conduci în România riscul de a te transforma într-o victimă crește exponențial.
Potrivit polițiștilor, în intervalul 1 ianaurie-2 noiembrie 2017, cele mai multe nenorociri s-au produs pe drumurile naționale, unde în fiecare zi își pierd viața 5-6 persoane.
DN1, cel mai periculos
Iar DN1 este de departe un drum blestemat. ”Aici au fost înregistrate 174 de accidente rutiere grave, din care au rezultat 172 de persoane rănite grav și 49 decedate”, au declarat pentru Click! reprezentanții Poliției Române.
Ca să mai scadă numărul de evenimente, autoritățile au montat parapeți, pentru ca mașinile să nu mai pătrundă pe contrasens, însă se pare că măsura nu a fost de un real succes.
Alte drumuri în topul negru
Urmează în topul sângeros DN6, unde au avut loc 130 de accidente rutiere, cu 121 persoane rănite grav și 69 decedate, DN2 cu 121 de accidente (133 de persoane rănite grav și 49 decedate) și DN7 cu 110 accidente (108 de persoane rănite grav și 32 decedate).
Nivelul, dublu față de UE
Numărul deceselor rutiere la un milion de locuitori a fost anul trecut în România de 97. Nivelul este aproape dublu față de media Uniunii Europene de 50 de morți.
Iar unul dintre factorii importanți este lipsa autostrăzilor.
Șoferii sunt nevoiți să circule pe șosele care nu au separatoare de sens, astfel că depășirile riscante, prin pătrunderea pe contrasens, au dus la producerea de accidente mortale.
Sfaturi pentru șoferi
Pentru a nu fi implicaţi în accidente rutiere, polițiștii le dau conductărilor auto câteva sfaturi:
- să respecte regimul legal de viteză instituit pe tronsoanele de drum pe care se deplasează, atât în interiorul cât şi în afara localităţilor;
- să adapteze în permanenţă viteza de deplasare la condiţiile meteo-rutiere concrete sectorului de drum pe care rulează, situând-o nu la limita maximă admisă de lege, ci la limita mersului în siguranţă;
- să reducă viteza de deplasare, în locurile impuse de lege şi în special la trecerile de pietoni, în zonele aglomerate, în apropierea şi la traversarea intersecţiilor, la depăşirea mijloacelor de transport oprite în staţii;
- să mărească distanţa între autovehiculele în mers;
- să evite efectuarea unor manevre riscante, în special la viteze superioare;
- determine toţi ocupanţii autovehicului să-şi cupleze centura;
- folosească corespunzător sistemul de iluminare-semnalizare;
- păstreze distanţa suficientă în mers pentru a putea reacţiona în cazul unor situaţii neprevăzute;
- se asigure corespunzător la depăşirea altor autovehicule sau la schimbarea direcţiei de mers;
- să nu depăşească coloanele de autovehicule aflate în staţionare.
