Economia României, în mare pericol. Peste două milioane de oameni riscă să rămâne fără job
România economică riscă să se prăbușească precum un castel de nisip, în condițiile în care autoritățile întârzie să ofere soluții concrete la criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de coronavirus, arată o analiză realizată de Frames și Agenția de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor (ACDA). În ritmul în care efectele economice se amplifică, ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane de oameni fără joburi și cu o recesiune severă din care ne va fi greu să ieșim.
România economică arată precum un pacient ajuns la spital în comă, cu multiple traumatisme, căruia medicii, în loc să îl ducă în sala de operație, îi administrează o aspirină și îi pun pansamente, pentru a-i acoperi rănile grave, atrag atenția specialiștii în economie. ,,Din mediul de afaceri primim semnale că tot mai multe companii își suspendă activitatea și că blocajul financiar se accentuează. Multe companii au ajuns în prag de faliment, astfel că își vor trimite angajații în șomaj sau îi vor disponibiliza în această lună. În acest ritm, vom ajunge rapid la 2 milioane de angajați fără joburi la finalul stării de urgență’’, afirmă analiștii în economie.
,,25% dintre IMM-uri sau închis sau se vor închide în următoarea perioadă. Sunt peste 1 milion de oameni trimiși în șomaj tehnic. S-au mai întors minim 1 milion de români în țară. Cum vor fi absorbiți aceștia în campul muncii? Cum vor deveni aceștia contribuabili, nu asistați social? Este nevoie de un plan de susținere a IMM-urilor’’, afirmă Cristian Lungu, managerul Agenției de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor.
Politica pașilor mărunți, păguboasă
Românii sunt specialiști în „politica pașilor mărunți”. „Vom vedea ce va fi mâine, azi am supraviețuit”, își spun mulți. ,,În timp ce la noi se vorbește doar de măsurile pe termen scurt, pentru perioada de restricții, în alte țări se pun în aplicare planuri pe termen mediu și lung. Politica pașilor mărunți, pas cu pas, anunțată de Guvernul Orban, generează deja temeri în ochii investitorilor, afectează credibilitatea economică a României. România are nevoie de un plan concret, cu obiective, termene și finanțări asumate, care să creeze încredere pentru cei care vor să investească în România, mai ales pentru cei care vor să își mute facilitățile de producție din China, un fenomen economic pe care autoritățile par să il ignore în prezent’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.
Ce fac alte țări
În timp ce în România, planurile de combatere a crizei vizează doar 2% din PIB și acoperă doar perioada de stare de urgență, în Ungaria, o țară care are o economie cu 40% mai mică decât cea a României, Guvernul alocă 30 de miliarde de euro (20% din PIB) pentru compensarea efectelor crizei, printre care și un fond strategic de 1,3 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură. Cehia a anunțat un plan de stimulare a economiei de 18% din PIB (50 mld.euro), Polonia alocă 47 de miliarde de Euro (10% din PIB) pentru susținerea economiei, din care 30 mld. de zloți pentru investiții în infrastructură, iar Bulgaria accelerează planurile pentru trecerea la euro.
,,În timp ce alte țări profită de relaxarea restricțiilor Pactului de Stabilitate și se împrumută din piețele externe, își rezervă zeci de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, în susținerea mediului de afaceri intern, în România, autoritățile abia reușesc să adune bani de la băncile locale și trag de urechi firmele care n-au completat cum trebuie cererile de șomaj tehnic. Dincolo de vânătoarea de produse medicale (măști, combinezoane, aparatură specială), ne aflăm într-o cursă acerbă pentru finanțare la care România pare să fi pierdut startul’’, afirmă analiștii.
Până în prezent, Guvernul a promis și încă nu a plătit niciun leu din cei 10 mld. lei pentru șomajul tehnic și 15 mld. lei garanții pentru susținerea creditării IMM-urilor. În rest, după o adevărată bâlbâială privind plata taxelor, a oferit o bonificație pentru cei care își plătesc taxele la timp și a anunțat un proiect de tăiere a reducere a salariilor în sectorul public.
Potrivit experților, tăierea salariilor bugetarilor este, cel puțin așa cum se prezintă acum, doar o măsură de imagine.
,,Din cei 1,24 milioane de bugetari, sunt aproape 700.000 care nu vor fi afectați sub nicio formă, pentru că activează în domenii esențiale. În conditiile in care statul aloca 102 mld.lei ca fond de salarii pentru bugetari (s-a dublat în ultimii 5 ani), economia estimată de Orban, de 1,5 mld lei, este ridicolă. Tăierea salariilor bugetarilor se dovedeste doar o măsura de imagine, care va avea efecte negative (scăderea consumului, tensiuni sociale etc). Era mai degrabă nevoie de măsuri de restrictii pentru cheltuielile publice. Restructurarea aparatului public este necesară, trebuie pusă în practică imediat după criză, însă nu prin manevre heirupiste care nu fac altceva decat sa amplifice tensiunile dintre angajați (public/privat)’’, arată analiza economiștilor.
Fără măsuri concrete, România va fi condamnată la sărăcie în următorii ani
,,Factura intereselor electorale o vom plăti în următorii ani cu vârf și îndesat. În timp ce alte țări din regiune vor crește economic, noi vom spera, în continuare, că ne vor salva multinaționalele, că mediul de afaceri va plăti taxele și impozitele majorate pe care autoritățile le vor institui, mai mult ca sigur, după examenul electoral din toamnă. Vom avea din ce în ce mai puține șanse să construim drumuri, spitale, școli, pentru că PIB-ul va continua să fie sufocat de clienții de partid, de interesele politice, de programe fără noimă economică precum PNDL’’, arată analiza Frames & ACDA.
Potirivit analiștilor, de vină pentru această situație este întregul spectru politic.
,,Niciunul dintre partide nu a venit până acum cu o viziune legată de depășirea acestei crize. Niciuna dintre formațiuni nu a pus pe masă un plan concret de măsuri, dincolo de critici, de atacuri politice, de mesajele cu caracter electoral. Între timp, mediul de afaceri a înaintat zeci de propuneri, de soluții, de măsuri menite să ofere o relansare rapidă a economiei, după perioada de urgență. Niciuna dintre aceste măsuri nu a fost asumată’’, spun experții.
Între timp, în absența unor măsuri concrete de aplanare a efectelor crizei, situația bugetară a României se înrăutățește pe zi ce trece. Încasările au scăzut cu 12-13 miliarde de lei, iar cheltuielile au crescut cu 20 de miliarde de lei. În esență, în numai o lună, deficitul bugetar s-a adâncit cu 3 procente.
