Ei se ceartă, iar gunoiul stă la poartă
Război zgomotos între operatorul de salubritate Romprest şi administratorii depozitului de deşeuri din Chiajna al grupului Iridex. Bucureştenii din Sectorul 1 au stat o zi cu tomberoanele la poartă din cauza divergenţelor dintre cele două părţi. De la ce a pornit totul? De la bani, fireşte.
O gâlceavă de 24 de ore, care putea arunca un întreg sector în haos, a fost dezamorsată în urma unui „divorţ” zgomotos între firma de salubritate şi administratorul gropii de gunoi din Chiajna. Romprest nu mai varsă tomberoanele pline-ochi ale bucureştenilor la groapa Iridex, anunţând că şi-a găsit alt partener pentru depozitarea gunoiului. Luni, 36 de maşini au fost întoarse din drum după ce Romprest a refuzat să plătească în plus pentru depozitarea şi tratarea resturilor menajere. Bucureştenii care şi-au lăsat gunoiul la poartă au aşteptat în zadar maşinile de ridicare.
„Lunea e zi de ridicare, însă maşina nu a venit. Iniţial am crezut că ne-au ocolit din cauza nămeţilor, dar pe stradă se circulă fără probleme. Las tomberoanele aici, poate vine mâine”, ne-a spus Florina Nicolae, care a „pândit” şi ieri maşina de gunoi. „Da, am solicitat operatorului Romprest o majorare cu 20% a tarifului pentru serviciile noastre, majorare justificată de creşterea costurilor cu energia electrică, de majorarea tarifelor carburanţilor, de creşterea salariului minim pe economie. Ei nu au vrut nici să negocieze, nici să semneze vreun contract”, ne-a spus Sorin Matei, director tehnic în cadrul Iridex.
Majorarea ar fi dus, imediat, la creşterea tarifelor la populaţie, fapt pe care primăria nu l-ar fi acceptat niciodată. „Aceste tarife trebuie aprobate de autorităţile contractante (primăria – n.r.). Am solicitat celor de la Iridex să amâne această creştere a tarifelor până la aprobarea tarifelor de prestaţie de către autorităţile contractante, dar am întâmpinat un refuz categoric”, a declarat pentru Click! Adriana Calcan, manager de comunicare în cadrul Romprest.
Bucureştenii din Sectorul 1 nu plătesc taxă de gunoi încă din 2008. Banii pentru serviciile furnizate de Romprest, 60,4 milioane de lei pe an, sunt achitaţi din bugetul primăriei. Romprest mai are contract cu Sectorul 1 până în 2023.
Ştiai că…
- Sticlele din plastic ar trebui comprimate, prin scoaterea aerului din ele, înainte de a fi aruncate la tomberon?
- Cutiile de lapte UHT se reciclează mult mai repede dacă sunt depozitate în pubelele pentru plastic şi metal?
- Molozul trebuie depozitat în containere speciale, închiriate de la operatorul de salubritate?
- România va fi sancţionată cu amenzi de zeci de milioane de euro, bani publici, dacă nu atinge ţinta de 50% deşeuri reciclate în 2020?
- În București se dorește desființarea ghenelor de gunoi de la bloc? Prezența lor nu îi încurajează pe locatari să colecteze selectiv deșeurile.
Ce aruncă românii la tomberon
Românii sunt codași la colectarea selectivă a deșeurilor generate în casă. Ambalaje din plastic, carton și aluminiu, care pot fi ușor reciclate, ajung la groapă. Conform ministrului mediului, Daniel Constantin, în țara noastră doar 4,5% din deșeuri sunt reciclate. Până în 2020, România trebuie să atingă pragul de 50%. Misiunea pare imposibilă, având în vedere lipsa de educație ecologică pe care o are românul de rând. Din această cauză, autoritățile europene au solicitat statelor membre UE să impună taxarea operatorilor de salubritate pentru fiecare tonă de deșeuri depozitate la groapă. De la 1 ianuarie 2017, firmele de salubritate trebuie să achite 80 lei/tonă, sumă considerabilă. De aceea, operatorii de salubritate și primăriile au tot interesul să-și intensifice eforturile de a pune la dispoziția locatarilor pubele speciale. Ieri, ministrul mediului a anunțat că va face o excepție de la regula europeană. Operatorii de salubritate vor achita această taxă de depozitare la groapă în mod diferențiat. „Intenționăm să venim cu proiect de Ordonanță de Urgență care să se aplice la diferența dintre ceea ce țintește operatorul economic și ceea ce a realizat efectiv”, a declarat Daniel Constantin.
