Ei sunt «bancherii» care ajută săracii. Ce este ”Banca pentru Alimente” şi ce produse distribuie
6.136 de tone de produse alimentare sau de igienă personală oferite pentru 131.300 de români. Este bilanţul celor opt filiale ale ”Băncii pentru Alimente” România, cea mai mare organizaţie din ţară care luptă împotriva risipei alimentare, sărăciei şi marginalizării sociale. După cinci ani de la apariţie, aceste ”altfel” de bănci numără câştigul în vieţi salvate nu în conturi burduşite.
În 2016 s-a înfiinţat ”Banca pentru Alimente” din Bucureşti, după un model italian. Treptat, au mai apărut filiale în Cluj, Roman, Braşov, Oradea, Timişoara, Constanţa şi Craiova.
Ca mod de funcţionare este o organizaţie non-profit care colectează şi distribuie ONG-urilor, pe bază de contract, produse alimentare sau de igienă obţinute prin donaţii de la producători, importatori, distribuitori sau retaileri. În timp ce bancherii din viaţa de zi cu zi vor multiplicarea banilor, aceşti ”altfel de bancheri” nu vor decât să nu mai fie risipă, iar surplusul să aibă o utilitate. Mărfurile sunt oferite prin intermediul celor 485 de ONG-uri partenere din toată ţara către persoanele aflate în dificultate şi care nu au putere de cumpărare.
”Pentru a nu apărea abuzuri, ONG-urile beneficiare sunt verificate periodic de reprezentanţii Băncii pentru Alimente. Încercăm să diversificăm tot timpul oferta, vrem să atragem de exemplu mai mulţi producători agricoli care în loc să arunce marfa să o doneze, cum a făcut de curând un producător de cireşe din Ialomiţa. Este greu să combaţi risipa, mai ales în mediul rural, unde omul este obişnuit să nu arunce nimic, totul se refoloseşte. Nici guvernul nu ne încurajează, ne consideră mai mult nişte intermediari a căror prezenţă pe piaţă nu face bine”, a declarat Gabriel Sescu, preşedintele Asociaţiei ”Banca pentru Alimente”.Conform statisticilor europene, România este pe locul 9 în Uniunea Europeană la risipa alimentară şi, în medie, fiecare dintre noi aruncăm la coşul de gunoi 97,5 kilograme de mâncare pe an. Acest lucru în timp ce, în ţara noastră, aproape 7 milioane de oameni sunt în pragul sărăciei după standardele UE, iar 66 la sută dintre cei care trăiesc în mediul rural nu îşi pot asigura hrana zilnică.
Ce produse ajung la băncile pentru alimente
Este vorba de marfă care prezintă erori de ambalare, etichetare şi gramaj; produsele provenite în urma activităţilor promoţionale încheiate sau care sunt consumate doar într-o anumită perioadă a anului, produsele rămase în urma schimbării strategiei de marketing; aflate în apropierea datei de scadenţă; alte produse de care proprietarii nu mai au nevoie din diverse motive, dar sunt bune pentru utilizare sau consum.
Acum, la cinci ani de la înfiinţare, reţeaua preia bunuri alimentare şi nealimentare de la cele mai mari 100 de companii din domeniu.
